Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, se pregătește să comande mai multe sondaje de opinie, atât la nivel național, cât și regional, pentru a testa percepția românilor cu privire la energia nucleară, precum și gradul de acceptare a acesteia în rândul populației din punct de vedere al riscurilor.
SNN efectuează astfel de cercetări sociologice periodic, din 2 în 2 ani, ultima datând din 2020.
Noutatea de acum este că sondajele vor evalua percepția publică nu doar asupra proiectelor bine-cunoscute ale companiei, cele mai importante fiind retehnologizarea unității 1 și construirea reactoarelor 3 și 4, ci și asupra planului de ridicare pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești din județul Dâmbovița a unei capacități de producție de energie electrică de 462 MW, compusă din șase mini-reactoare modulare (SMR) a câte 72 MW fiecare, concepute și dezvoltate de compania americană NuScale.
Astfel, Nuclearelectrica va comanda un număr total de 4 sondaje de opinie, din care unul la nivel național și 3 regionale, în Constanța (unde este centrala Cernavodă), Argeș (în legătură cu Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești) și Dâmbovița (SMR-urile americane).
Eșantioanele reprezentative vor fi formate din 1.500 de respondenți în sondajul național și câte 1.000 în cele regionale, aplicarea chestionarelor urmând a se face, la toate, în proporție de minim 60% față în față și maxim 40% telefonic.
Sondajul național și cel din Dâmbovița au printre subiecte ″percepția despre SMR-uri și parteneriatul cu SUA″.
Provocarea în acest caz este nu doar noutatea tehnologiei, ci și faptul că, spre deosebire de centrala de la Cernavodă, cea avută în vedere pentru amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești va fi situată mai aproape ca distanță de zona locuită.
De altfel, la o dezbatere publică din vară organizată la Căminul Cultural din Doicești, mai mulți participanți i-au întrebat pe reprezentanții SNN la ce distanță va fi stabilită zona de excludere a centralei cu SMR-uri americane, fără însă a primi vreun răspuns, potrivit presei locale. La centrala de la Cernavodă, zona de excludere are o rază de 1 kilometru, în caz de urgențe putând fi stabilite zone cu măsuri de protecție la 3, 10 și 50 de kilometri.
Pe 17 noiembrie, două turnuri de răcire ale fostei termocentrale de la Doicești au fost detonate, ca parte a acțiunilor de eliberare a amplasamentului.
În octombrie, cei de la NuScale au anunțat că le-a fost aprobată de către autoritatea de reglementare nucleară din SUA metodologia de determinare a dimensiunilor zonei de planificare de urgență pentru amplasamentele centralelor compuse din SMR-uri. Fără a da cifre concrete, americanii au transmis că, grație caracteristicilor acestora, reactoarele modulare necesită zone de protecție mult mai reduse ca dimensiuni decât reactoarele clasice.
Luna trecută, Greenpeace România a organizat o acțiune la Doicești, în care le-a prezentat localnicilor poziția sa cu privire la riscurile SMR, sub sloganul ″STOP NUCLEAR″.
