Proiectul de lege elaborat de PSD care prevede ca Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, să se aprovizioneze doar cu combustibil nuclear produs în România, pe cât posibil numai pe baza producției interne de materie primă rezultată din exploatarea, prelucrarea și rafinarea zăcămintelor autohtone de uraniu, în scopul păstrării în viață, inclusiv prin subvenții și investiții de stat, a activității de extracție și prelucrare a minereului de uraniu din cadrul Companiei Naționale a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Energiei, riscă să încalce legislația UE privind concurența, consideră Consiliul Legislativ.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
"Combustibilul nuclear necesar pentru menținerea ciclului nuclear integrat necesar reactoarelor de tip CANDU (precum cele de la Cernavodă – n.r.) este produs doar pe teritoriul României. În cazul în care nu se asigură integral cantitatea de materie primă autohtonă necesară producerii combustibilului nuclear (minereul de uraniu din care se produce octoxidul de uraniu și ulterior pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu – n.r.), diferența poate fi importată. Furnizarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear (...) se realizează prin menținerea componentei strategice a ciclului combustibilului nuclear, în vederea asigurării independenței energetice a României, prin exploatarea uraniului, precum și prin prepararea și rafinarea materiei prime pe teritoriul național. (...) Producerea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu pentru combustibilul nuclear (...) se realizează cu susținerea activității singurului producător de pe teritoriul României (uzina Feldioara a CNU – n.r.), cu respectarea legislației Uniunii Europene privind transparența, nediscriminarea și concurența în domeniu", stipulează proiectul de lege.
Însă în avizul Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ este atrasă atenția că aceste prevederi sunt susceptibile de a încălca principiul constituțional potrivit căruia tratatele constitutive ale UE, precum și reglementările comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
"Or, (...), prin sintagmele "este produs doar pe teritoriul României", respectiv "se realizează cu susținerea activității singurului producător de pe teritoriul României", se urmărește crearea unui drept exclusiv în favoarea unui singur producător de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (Compania Națională a Uraniului SA, potrivit expunerii de motive), ceea ce încalcă prevederile anterior menționate, fiind contrare art. 101 și 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene - TFUE", arată Consiliul Legislativ, care a avizat negativ inițiativa legislativă, recomandând reconsiderarea sa în totalitate, întrucât "în forma prezentată nu poate fi promovată".
Avizele Consiliului sunt consultative.
Articolul 101 din TFUE prevede că sunt incompatibile cu piața internă și interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne. La articolul 102, TFUE stipulează că este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.
Nu este singura critică adusă de Consiliul Legislativ proiectului de lege, alte reproșuri fiind redactarea "defectuoasă", confuzia și faptul că draftul "are un caracter preponderent declarativ".
Pe de altă parte, ministrul propus al Energiei, Anton Anton, a declarat, la audierea sa în fața comisiilor parlamentare (video, de la minutul 39.50), că exploatarea resurselor interne trebuie făcută rațional și că aprovizionarea cu uraniu a României ar trebui să fie și din import.
"În privința minelor de uraniu, avem resurse. Dar aduceți-vă aminte că am avut petrol atât de mult încât un întreg război mondial s-a ținut cu petrol românesc. Și după ce s-a terminat războiul mondial, noi cu ce am rămas? Cumpărăm petrol. Eu cred că astăzi avem resurse pe care trebuie să le gospodărim corespunzător, astfel încât să ne rămână și nouă. Eu cred că trebuie să avem niște mine din care să extragem uraniu, niște mine pregătite ca oricând să extragem uraniu din ele și să cumpărăm uraniu de la alții, pentru că avem fabrică de prelucrare la Feldioara și aia trebuie să funcționeze bine. Putem vinde combustibil, adică putem vinde inteligență, putem vinde o chestie care nu înseamnă materie primă. Nu mai vreau să vindem materie primă. Vreau să vindem produse finite. Cât se poate", a arătat Anton Anton.
El a adăugat că resursele considerate strategice, precum cele de uraniu, trebuie parțial conservate.
"Așa cum eu vă spun acuma că nu vreau să exploatez resursele mele de uraniu, așa spun toți, eu nu vreau să exploatez aceste resurse, pentru că astea sunt toate strategice. Nu-i mai bine să cumpăr? Gândiți-vă că americanii, înainte de prima criză a petrolului, nu mai exploatau petrol în Statele Unite. Deci ei erau cu Texasul, cu sonde, cu nu știu ce, dar ei cumpărau petrol de peste tot. Și când a venit prima criză a petrolului, au deschis niște sonde în Statele Unite. Și ei au stat liniștiți", a spus ministrul propus pentru portofoliul Energiei.
Tot luni, Ministerul Energiei a transmis, într-un comunicat ce enumeră măsurile din planul de guvernare ce urmează a fi implementate în acest an, că "în prezent, Ministerul Energiei analizează împreună cu reprezentanții Nuclearelectrica și ai Companiei Naționale a Uraniului o serie de posibile soluții care vizează menținerea ciclului combustibilului nuclear în România".
Centrala de la Cernavodă se alimentează în prezent exclusiv cu fascicule de combustibil nuclear (bare de uraniu) produse la fabrica de profil de la Mioveni, sucursală a Nuclearelectrica. Materia primă din care este realizat combustibilul nuclear, respectiv octoxidul de uraniu și ulterior pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu, este produsă în România de către CNU, la uzina de la Feldioara. CNU extrage și minereu de uraniu, din minele Crucea și Botușana.
De la finalul anului 2015, însă, Nuclearelectrica a cumpărat pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu în special din import, de la compania canadiană Cameco, după ce Curtea de Conturi a obligat CNU să majoreze cu 76% prețul de vânzare practicat în raport cu Nuclearelectrica. Acest fapt a determinat operatorul centralei de la Cernavodă să rezilieze contractul de furnizare semnat în 2014, ceea ce a creat probleme financiare grave celor de la CNU.
De asemenea, din cauza lipsei alocărilor bugetare în acest scop în cadrul Ministerul de Interne, CNU a întrerupt o bună perioadă de timp livrarea de octoxid de uraniu pentru stocurile constituite la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS).
Guvernul a decis, în mai anul trecut, să acorde un ajutor de stat de restructurare pentru Compania Națională a Uraniului. Ajutorul de restructurare va fi de 440.800.000 lei, făcând parte dintr-un program de restructurare ale cărui costuri totale sunt evaluate la 941.000.000 lei. Planul de restructurare a CNU, adoptat printr-un memorandum, urmărește eficientizarea activității companiei într-o perioadă de 5 ani.
”Documentul cuprinde o serie de măsuri strategice, investiționale, operaționale și financiare, complementare programelor finanțate prin intermediul programelor finanțate de Uniunea Europeană. Costurile necesare implementării Programului de restructurare este de aproximativ 941 de milioane de lei, din care 440,8 milioane reprezintă ajutorul de restructurare”, preciza Guvernul.
Ajutorul de stat are mai multe componente: ajutorul de stat de salvare, care devine parte componentă a ajutorului de restructurare (ajutorul de stat în sumă de 62 milioane de lei aprobat în ședința de Guvern din 5 octombrie 2016 prin OUG 65/2016); subvenția pentru costul de producție și pentru realizarea investițiilor prevăzute în Planul de restructurare; conversia în acțiuni deținute de statul român a unor creanțe bugetare și scutirea la plata unor creanțe bugetare.
