Compania-mamă a operatorului proiectului minier blocat Roșia Montană își transferă acțiunile pe "Rasdaq-ul" canadian, mai ieftin și mai puțin reglementat. Un argument: concentrare pe litigiul cu România

Compania-mamă a operatorului proiectului minier blocat Roșia Montană își transferă acțiunile pe "Rasdaq-ul" canadian, mai ieftin și mai puțin reglementat. Un argument: concentrare pe litigiul cu România
scris 29 ian 2018

Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, își va delista acțiunile de pe principala bursă canadiană, Toronto Stock Exchange, acestea urmând să fie transferate pe o altă platformă de tranzacționare din Canada, TSX Venture Exchange, exclusiv electronică, cu costuri mai mici, mai puțin reglementată și cu obligații de raportare și transparență mai reduse.

Compania a solicitat benevol delistarea acțiunilor sale ordinare de pe Toronto Stock Exchange și a primit aprobare condiționată pentru transferul acestora pe TSX Venture Exchange prin procedurile accelerate de listare ale acestei platforme.

Urmărește-ne și pe Google News

Argumentul este că transferul îi va crește eficiența operațională și îi va reduce costurile, permițându-le totodată acționarilor să beneficieze în continuare de lichiditate la tranzacționare pe o bursă recunoscută, în linie cu strategia companiei de a reduce costurile și de a se concentra pe litigiul împotriva României.

Se așteaptă ca acțiunile Gabriel Resources să intre la tranzacționare pe TSX Venture Exchange, sub actualul simbol "GBU", de la deschiderea ședinței bursiere din 1 februarie 2018. Totodată, acțiunile GBU vor continua să se tranzacționeze pe principala piață canadiană, Toronto Stock Exchange, până la închiderea ședinței bursiere din 31 ianuarie 2018.

Noul Guvern: 0 % impozit pe venit pentru medici din ianuarie 2019 CITEȘTE ȘI Noul Guvern: 0 % impozit pe venit pentru medici din ianuarie 2019

TSX Venture Exchange este o platformă bursieră exclusiv electronică, cu costuri mai mici, mai puțin reglementată și cu obligații de raportare și transparență mai reduse decât Toronto Stock Exchange, fiind destinată în principal companiilor cu capitalizări medii și mici, inclusiv start-up-urilor, gradul de risc al investițiilor fiind mai mare. Își are sediul principal în Calgary și sucursale în Toronto, Vancouver și Montreal.

În acest fel, Gabriel Resources, practic, se întoarce de unde a plecat. La înființare, în 1997, numele său inițial a fost Starx Resources Canada și s-a listat pe bursa din Vancouver. TSX Venture Exchange, unde Gabriel Resources își va transfera acțiunile, a fost creată în 1999 prin fuziunea burselor din Vancouver, Alberta și Montreal.

În ultimele 12 luni, acțiunile Gabriel Resources s-au depreciat la Bursa din Toronto cu peste 24%, iar de la începutul lui 2018 – cu mai mult de 14%. Potrivit ultimelor date disponibile, cei mai mari acționari ai Gabriel Resources sunt Electrum Global Holdings (15,7%), BSG Capital (15,6%), Baupost Group (14,8%), Newmont (13,2%) și Paulson & Co (9,9%). 

Noul guvern: reducerea birocrației prin înființarea unei noi direcții. Plata online a tuturor impozitelor, asumată din nou în declarații CITEȘTE ȘI Noul guvern: reducerea birocrației prin înființarea unei noi direcții. Plata online a tuturor impozitelor, asumată din nou în declarații

Gabriel Resources a anunțat la finalul lunii iunie a anului trecut că intenționează să ceară despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană. Litigiul cu statul român se află pe rolul Tribunalului de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington

“Guvernul român a blocat ilegal proiectul Roșia Montană și a acționat apoi în contradicție cu acordul dintre Gabriel și stat și licențele existente. Acțiunile guvernului român echivalează cu exproprierea investițiilor companiei în România. Având în vedere că cererile de conciliere și negociere ale Gabriel au fost complet ignorate de Guvern, singura alternetivă pentru companie este să meargă cu hotărâre înainte cu procedura de arbitraj. Mâine intenționăm să depunem o cerere robustă, detaliată, prin care să cerem despăgubiri în valoare de 5,7 miliarde de dolari", a declarat atunci Jonathan Henry, directorul general al Gabriel Resources.

România mai are la dispoziție puțin peste 2 săptămâni, până pe 15 februarie 2018, pentru a răspunde memoriului depus de canadieni la Tribunalul Arbitral. Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părți, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi împinsă în 2020. 

Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații. De cealaltă parte, acționarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case și pe românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații.

Noul Guvern va propune reducerea TVA de la 19% la 18% începând din 2019 și comasarea altor taxe și impozite CITEȘTE ȘI Noul Guvern va propune reducerea TVA de la 19% la 18% începând din 2019 și comasarea altor taxe și impozite

"Gabriel Resources a operat cu bună credință și a respectat toate cerințele legale din România și Uniunea Europeană, pentru a obține toate autorizațiile necesare proiectelor. Compania a dezvoltat și și-a asumat un plan cuprinzător de investiții pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii și acționarilor de la Roșia Montană. Planul Gabriel pentru Roșia Montană a avut întotdeauna sprijinul majorității localnicilor”, a mai afirmat directorul general al companiei canadiene.

Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunța că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie. Reclamația a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile, la care nu a primit nici un răspuns.

"Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată, în care se preciza că Gabriel Resources a investit în total peste 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană.

Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.

viewscnt
Afla mai multe despre
gabriel resources
rosia montana
rosia montana gold corporation
rmgc
bursa din toronto
toronto stock exchange
rasdaq
litigiu rosia montana
icsid