Energy Distribution Services (EDS) este unul dintre cei mai mari traderi de energie electrică din România, cu încasări de peste 2 miliarde lei în 2024 și mai mult de 4 miliarde lei în 2023, și desfășoară o activitate semnificativă și pe piața furnizării către clienți finali noncasnici.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat un profit net consolidat de aproape 1,576 miliarde lei pe primele 9 luni ale anului, cu 24,7% mai mare față de perioada similară din 2024, în condițiile creșterii veniturilor din exploatare cu 23,2%, la 4,23 miliarde lei.
Contractele semnate în ultimul an cu Energy Distribution Services (EDS), în valoare de 770 milioane lei, reprezintă 18% din veniturile din exploatare din primele 9 luni ale anului trecut ale Nuclearelectrica.
Ultimele trei contracte ale EDS cu Nuclearelectrica, în valoare de câte 42,28 milioane de lei, au fost semnate pe 26 ianuarie și au fost încheiate în urma unor licitații de pe Piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică – modalitatea de tranzacționare PCCBLE-flex, administrată de OPCOM.
Pe 21 ianuarie, Nuclearelectrica a scos la licitație 6 pachete, 4 de 80,16 GWh și 2 de 40,08 GWh, toate cu livrare în bandă în perioada 1 februarie 2026-31 decembrie 2026, relevă datele analizate de Profit.ro.
3 dintre pachetele de 80,16 GWh au fost adjudecate de Energy Distribution Services (EDS) la un preț de 554,86 lei/MWh, celălalt revenind SC electrica Furnizare SA, la un preț de 570 lei/MWh.
Pachetele de 40,08 GWh au fost adjudecate de PPC Energie SA, la un preț de 560,88 lei/MWh.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat un profit net consolidat de aproape 1,576 miliarde lei pe primele 9 luni ale anului, cu 24,7% mai mare față de perioada similară din 2024, în condițiile creșterii veniturilor din exploatare cu 23,2%, la 4,23 miliarde lei.
La mijlocul anului trecut EDS a preluat firmele Ground Investment Corp, Elektra Wind Power și Elektra Green Power, tranzacția fiind în analiza Consiliului Concurenței.
Firmele acționează pe piețele producției și comercializării de energie electrică, respectiv de certificate verzi, la nivel național.
Sesizarea de neconstituționalitate înregistrată recent pe rolul CCR a fost făcută într-un proces de contencios administrativ în curs, intentat în octombrie 2024, în care EDS cere Guvernului și Ministerului Finanțelor despăgubiri de peste 231 milioane lei, plus dobânzi.
Potrivit datelor din dosar, analizate de Profit.o, suma solicitată ca despăgubiri ar reprezenta ″beneficiul nerealizat de către EDS în perioada februarie 2022 - prezent, calculat ca diferență dintre prețul agreat prin contractele de furnizare de energie electrică și gaze naturale în vigoare, încheiate cu consumatorii noncasnici, și prețul facturat consumatorilor noncasnici, ca urmare a aplicării mecanismului de plafonare, cu deducerea sumelor decontate efectiv de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Energiei (…)″.
Compania de trading și furnizare susține că legislația plafonării încalcă mai multe articole din Constituție, printre care pe cele privind dreptul de proprietate, libertatea economică, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți și așezarea justă a sarcinilor fiscale.
EDS este controlat în proporții egale, de câte 50% din capital, de către frații Sorina Liana Mirea și Costin Alexandru Mirea.
Sorina Liana Mirea, care este administratorul EDS, mai este asociat și conducător unic al producătorului de energie regenerabilă Vatech Consulting, ce deține și operează 2 parcuri fotovoltaice, cu putere instalată cumulată de 13,44 MW.
Vatech Consulting a Sorinei Liana Mirea a fost una dintre firmele de profil ale căror reclamații au dus la declararea ca neconstituțională, anul trecut, a supraimpozitării impuse producătorilor de energie, prin contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, din care statul plătește compensațiile cuvenite furnizorilor pentru plafonare.
Sorina Liana Mirea. Sursă foto: contul public Linkedin
CCR a publicat doar foarte recent, după aproape 7 luni, motivarea deciziei în care a statuat că este neconstituțională supraimpozitarea cu 100% a veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar ulterior 400 lei/MWh.
Curtea a precizat că, în conformitate cu jurisprudența sa, sub aspectul aplicării în timp a deciziei, statul va plăti despăgubiri numai producătorilor care au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, precum și celor care au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente suprataxei plătite până la data publicării deciziei.
Încasările bugetare din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică s-au ridicat la peste 18 miliarde lei (circa 18,4 miliarde lei) în mod cumulat, în 2022, 2023 și 2024, bani care au fost folosiți la compensarea furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori. Aici intră și ce s-a încasat din supraimpozitarea traderilor, însă cel mai probabil sumele de la aceștia sunt nesemnificative în raport cu totalul.
