Ungaria și Qatarul au convenit ca societățile lor energetice de stat să înceapă discuții pentru ca Budapesta să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) de la statul arab din Golf, a anunțat ministrul de externe, Peter Szijjarto, într-o înregistrare video pe Facebook, relatează Reuters.
"Este în interesul Ungariei să atragă noi surse pentru aprovizionarea sa cu gaze", a declarat Szijjarto după discuții avute la Doha, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ungaria, membră a Uniunii Europene, se bazează în mare măsură pe gazul și petrolul rusesc, iar creșterea prețului la energie a contribuit la un deficit bugetar în creștere în acest an în cazul Budapestei.
Conform memorandumului încheiat de Szijjarto la Doha, grupul energetic maghiar MVM va începe discuții cu QatarEnergy cu privire la posibilitatea de a aproviziona Ungaria cu GNL în termen de trei ani, a declarat ministrul de externe. "Trebuie să existe un acord între cele două companii, iar acordul trebuie să aibă sens din punct de vedere comercial. Am încheiat astăzi un memorandum politic și discuțiile pot începe", a spus el.
Qatarul se numără printre cei mai mari exportatori de GNL din lume, iar mai multe state europene, care se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie și cu o criză de aprovizionare cu combustibil, au purtat discuții cu statul arab din Golf pentru a-și reduce dependența de Rusia.
Pentru ca Ungaria să poată cumpăra gaze naturale din Qatar, Uniunea Europeană ar trebui să extindă capacitatea terminalelor sale de GNL din sud, a punctat totodată Szijjarto. "Dacă Croația extinde capacitatea terminalului său de GNL, așa cum a promis, atunci ar putea fi realist ca gazul din Qatar să aibă un rol în aprovizionarea cu energie a Ungariei în termen de trei ani", a arătat el.
În cadrul unui acord pe 15 ani semnat anul trecut cu Rusia, Ungaria primește în prezent 4,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze pe an prin Bulgaria și Serbia.
Pe de altă parte, deși numele nu i-a fost pomenit în mod oficial, Qatarul se află în centrul unui scandal uriaș de corupție izbucnit în ultimele zile în Parlamentul European, după ce ar fi mituit mai mulți oficiali, inclusiv o eurodeputată din Grecia, Eva Kaili, pentru a influența decizii politice europene în favoarea sa. De altfel, premierul Ungariei, Viktor Orban, acuzat el însuși de corupție, ironiza zilele trecute acest caz care face valuri la Bruxelles.
O instanță formată din trei judecători urma să decidă miercuri dacă cei patru suspecți acuzați și arestați în scandalul de fraudă care a afectat Parlamentul European vor rămâne în arest pe durata anchetei sau pot fi eliberați.
Ancheta, în timpul căreia poliția belgiană a descoperit teancuri uriașe de bani în timp ce percheziționa locuințele și birourile unor deputați europeni, asistenți parlamentari și activiști ai unor ONG-uri, a declanșat unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție care au afectat Bruxelles-ul. Procurorii suspectează că europarlamentarul grec Eva Kaili și alte trei persoane au acceptat mită de la Qatar, gazda Cupei Mondiale de fotbal, în încercarea de a influența elaborarea politicilor UE. Avocatul lui Kaili, Michalis Dimitrakopoulos, a declarat marți pentru Reuters că clienta sa este nevinovată, iar oficialii din Qatar au negat, de asemenea, orice abatere. Cazul a provocat o undă de șoc în Parlamentul European și ar putea afecta grav eforturile sale de a se prezenta ca o busolă morală solidă care ia la rost guvernele în ceea ce privește etica, statul de drept și drepturile omului.
Parlamentul European a votat marți demiterea din funcția de vicepreședinte a Evei Kaili, eurodeputata socialistă în vârstă de 44 de ani, și i-a cerut să-și dea demisia din legislativul european. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Parlamentul desfășoară investigații interne și va înăspri regulile de lobby, pentru a asigura o mai bună monitorizare a contactelor dintre deputații europeni și guvernele străine.
Procurorii belgieni au declarat că au suspectat de mai bine de patru luni că un stat din Golf încearcă să cumpere influență la Bruxelles. Deși niciun stat nu a fost numit public de către procurori, o sursă care cunoaște cazul a declarat că este vorba despre Qatar.
