Fondul kazah-român, care ar urma să fie capitalizat cu 150 milioane dolari de KMG International, din grupul kazah de stat KazMunayGas, parte a soluției convenite în urmă cu mai bine de 4 ani pentru rezolvarea problemei datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, ar urma să efectueze investiții și în străinătate, nu doar în România, iar dreptul de veto al statului cu privire la țintele investiționale ale Fondului ar urma să fie extins, se arată într-un document guvernamental.
Printr-un memorandum din 2013 semnat de OPSPI și The Rompetrol Group, actualmente KMG International, acționarul principal al Rompetrol Rafinare, a fost convenită înființarea unui fond de investiții, la care kazahii să dețină 80% din acțiuni, iar statul român – 20%, care să investească în proiecte energetice legate de operațiunile kazahilor. Capitalizarea inițială a fondului a fost convenită la 150 milioane dolari și ar urma să fie acoperită integral de KMG International, iar valoarea totală a investițiilor fondului, pe o perioadă de 7 ani, era estimată la circa 1 miliard de dolari.
În septembrie anul trecut, Ministerul Energiei, care deține 44,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, a desemnat Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), pe care o controlează integral, să reprezinte statul în cadrul viitorului fond de investiții Kazah-Român.
"Investițiile nu vor fi efectuate doar pe teritoriul României, dar criteriul principal va fi acela că proiectele în care se va investi vor fi în beneficiul economiei românești; ambele părți pot avea inițiativa identificării și propunerii de proiecte. Proiectele ce vor mai fi transferate în cadrul Fondului de investiții vor fi stabilite ulterior, în cadrul negocierilor", s-a convenit în urma discuțiilor dintre reprezentanții SAPE și ai Ministerului Energiei, pe de o parte, și cei ai KMG International, de cealaltă parte, potrivit documentului citat.
Presa sârbă a scris luna trecută că KMG International s-a înscris în cursa pentru achiziționarea combinatului petrochimic de la Pancevo din țara vecină.
Memorandumul de înțelegere din 2013 prevedea că statul român va avea drept de veto în aprobarea acelor proiecte de investiții ale Fondului care implică riscuri din punct de vedere al securității naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului. Mai recent, s-a convenit ca acest drept de veto să fie extins prin raportare și la convențiile, tratatele și angajamentele internaționale la care România este parte.
"Problemele asupra cărora părților sunt încă în discuție se referă la principiile și formulele de contorizare a atingerii plafonului participației de 150 milioane dolari, aportul la capitalul social, modalitatea de finanțare a fondului de investiții și de recuperare a investiției", se mai menționează în document.
Sursa citată nu menționează nimic despre cealaltă componentă a înțelegerii din 2013 cu KMG International pentru stingerea datoriilor istorice ale Rompetrol față de stat, respectiv despre angajamentul kazahilor de a plăti 200 milioane dolari din respectiva datorie în schimbul unei participații de 26,7% la Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%.
Nu se spune nimic nici despre problema sechestrelor instituite de DIICOT (în mai anul trecut) și ANAF (în 2010) asupra activelor din România ale KMG International, printre care platforma Petromidia. DIICOT a instituit sechestrul ca măsură asigurătorie în dosarul Rompetrol II, în care sunt cercetați și 4 foști miniștri și în care acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani, inclusiv în legătură cu conversia în obligațiuni, în 2003, a unor datorii bugetare de 603 milioane dolari ale Rompetrol Rafinare.
În februarie anul acesta, Cătălin Dumitru, vicepreședinte senior al KMG International, declara pentru News.ro că reprezentanții companiei și cei ai Guvernului român se vor întâlni la discuții „în curând”, pentru a ajunge la o concluzie privind sechestrul pus pe activele Petromidia de către DIICOT.
În 27 iulie 2016, KazMunayGas a inițiat proceduri legale împotriva României, după ce procurorii DIICOT au pus sub sechestru rafinăria Petromidia, întrerupând în acest fel planul de vânzare a unei participații de control către compania chineză China Energy Company Limited (CEFC). Conform procedurilor, după ce a înștiințat Guvernul, compania kahază încearcă o rezolvare pe cale amiabilă, înainte de a ajunge la ICSID, cea mai importantă instituție în ceea ce privește arbitrajul în domeniul investițiilor.
„Avem promisiuni că în curând ne vom așeza la masa discuțiilor. Mi-aș dori să se termine cât mai rapid, pentru că e vorba de bani foarte mulți de investit în România și este păcat să se piardă aceste oportunități. Este mult spus că Rompetrol va da statul român în judecată. Suntem convinși că autoritățile române, Guvernul, statul român vor găsi o cale deschisă pentru dialog, pentru că este în interesul statului, este în interesul marilor jucători de pe piață să se găsească o soluție. Nu vrem să ne gândim la o astfel de soluție extremă și suntem convinși că nu se va ajunge la o astfel de cale extremă”, a precizat atunci Dumitru.
Luna trecută, Cătălin Dumitru a declarat că CEFC ar putea finaliza vara aceasta preluarea KMG International. ”Documentația își urmează parcursul, atât către autoritățile române, nu avem niciun dubiu că acordul nu va fi dat. După care urmează acordul autorităților de la Bruxelles. Noi sperăm în vara aceasta - spun în vara aceasta și nu dau o dată precisă, pentru că sunt proceduri care necesită timp - să putem vorbi despre încheierea deal-ului”, a afirmat Dumitru.
Memorandumul de înțelegere din 2013 mai prevede că KMG International va finanța viitorul Fond Kazah-Român cu 150 milioane dolari, din care 30 milioane dolari vor fi vărsați în numele statului român. Restul, până la o sumă estimată de 1 miliard de dolari, va fi atras de la terți investitori, pentru finanțarea proiectelor investiționale selectate de KMG International, în baza unui grad de îndatorare datorii capital-propriu de maxim 4 la 1.
Statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al fondului, pentru o perioadă de minimum 5 ani, perioadă în care nu va avea loc nicio reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă. KMG International va avea drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de stat.
Orice distribuire de profit se va face doar în favoarea KMG International, până când kazahii își vor recupera integral investiția de 150 milioane dolari în fondul de investiții. Ulterior, profiturile vor fi distribuite ambilor acționari, proporțional cu participația fiecăruia la capitalul social al fondului.
