Proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire de tip RADET în arealele declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme, dar reduce și TVA-ul pe căldura și apa caldă livrate populației de la 19% la 5%, adoptat inițial în urmă cu 3 ani, dar trimis după aceea la reexaminare de către președintele Klaus Iohannis, a fost reaprobat cu modificări de către Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților și va merge în plenul Camerei decizionale pentru votul final.
Ce se va întâmpla pe piața de energie din România, investițiile pregătite și ultimele date legate de liberalizarea pieței de electricitate vor fi anunțate la Videoconferința Profit Energy.forum, care va fi organizată cu sprijinul Electrica Furnizare, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Biriș Goran și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), urmând să fie transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV
Detalii pot fi văzute AICI
Forma adoptată de Senat a draftului de act normativ prevedea principiul "un condominiu - un sistem de încălzire având la bază o singură soluție tehnică de încălzire", precum și definiția zonei unitare de încălzire drept "areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se adoptă în condițiile prezentei legi o singură soluție tehnică de încălzire în condiții de eficiență economică și protecția mediului".
Comisia de Industrii a modificat cele două prevederi, iar acum draftul de act normativ stipulează principiul "un condominiu – un sistem de încălzire având la bază multiple soluții tehnice de încălzire ce pot utiliza în mod unic sau combinat mai multe surse de materie primă energetică asigurând reducerea emisiilor de carbon și un grad înalt de eficiență energetică" și definește zona unitară de încălzire drept "areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se adoptă în condițiile prezentei legi multiple soluții tehnice de încălzire cu emisii reduse de carbon și un grad înalt de eficiență energetică, în condiții de eficiență economică și protecția mediului".
Deputații din Comisie au aprobat aceste amendamente "pentru punerea în acord (a proiectului de lege – n.r.) cu cererea de reexaminare (a președintelui Iohannis – n.r.), unde s-a semnalat că, prin restricționarea unor anumite soluții aferente energiei termice, se pot crea premisele descurajării concurenței pe piața energiei termice și a soluțiilor alternative […] cu consecința lipsirii beneficiarilor de posibilitatea de a alege soluția cea mai eficientă pentru nevoile lor", respectiv că "soluția legislativă ar restricționa accesul la soluțiile alternative de încălzire, pe care utilizatorii le pot considera mai eficiente", fiind "util a se menționa în lege că există posibilitatea de a opta pentru sisteme de încălzire cu emisii reduse de carbon".
În același timp, însă, Comisia a menținut prevederile potrivit cărora deconectarea consumatorilor individuali și debranșarea totală a blocurilor de la sistemele centralizate de încălzire se va putea face doar în zonele care nu au fost declarate de către primării ca fiind zone unitare de încălzire prin sisteme centralizate de termoficare.
Coroborând, rezultă că forma aprobată de Comisie a proiectului de lege permite ca ansamblurile rezidențiale noi care vor fi construite în zone declarate ca fiind zone unitare de încălzire prin sisteme centralizate de termoficare să fie concepute și realizate astfel încât să permită și instalarea de alte tipuri de sisteme de încălzire decât cele centralizate, de preferat cu emisii reduse de CO2, cum ar fi pompe de căldură sau încălzire electrică, dar și centrale termice individuale de apartament, cu racordare la rețelele locale de distribuție a gazelor naturale.
În forma anterioară a draftului, care prevedea soluții unice de încălzire pentru fiecare zonă unitară și fiecare condominiu din acestea, în funcție de decizia autorităților locale, blocurile noi se puteau racorda fie la sistemele centralizate de termoficare, fie puteau adopta sisteme alternative, cum ar fi centralele de apartament sau altele, mai eficiente și cu mai puține emisii CO2.
În rezumat: în zonele unitare de încălzire prin sisteme centralizate, locatarii blocurilor existente nu se vor mai putea debranșa de la RADET-uri, însă cei care vor locui în blocurile noi ce urmează a fi construite vor putea opta și pentru sisteme alternative de încălzire, inclusiv cu centrale termice individuale de apartament, iar dezvoltatorii vor putea implementa aceste opțiuni alternative.
Formulările adoptate de Comisie sunt în linie cu poziția fostului președinte al acesteia, social-democratul Iulian Iancu, care, în martie anul trecut, susținând un amendament asemănător, spunea că, în acest fel, fără să oblige explicit la racordarea imobilelor nou construite la sistemele centralizate de încălzire, legea îi va "îndruma" pe dezvoltatori și proprietari în acea direcție. "Vă faceți mâine o casă, vă faceți un bloc, vă faceți un cvartal de blocuri și nu vreți să vă racordați la sistemul centralizat. E dreptul dumneavoastră. Acel sistem (cel centralizat – n.r.) îți permite să ai cea mai mică emisie și cel mai înalt grad de eficiență energetică. Noi trebuie să privim și din perspectiva Acordului Verde (Green Deal – n.r.) toate problemele", declara Iancu.
Acum, USR a propus un amendament care ar fi permis și locatarilor din blocuri situate în zone unitare de încălzire prin sisteme centralizate să se deconecteze de la acestea, în situațiile în care ar rămâne fără căldură și apă caldă pe o perioadă mai mare de 72 de ore, însă amendamentul a fost respins la vot.
În afara zonelor unitare de încălzire prin sistem centralizat, deconectarea individuală a unui apartament se va putea face cu acordul majorității membrilor asociației de proprietari din bloc, în timp ce, pentru debranșarea totală a unui bloc, va fi nevoie de votul unanim al membrilor asociației.
Interzicerea debranșărilor a fost văzută ca necesară de către inițiatorii proiectului de lege întrucât scăderea numărului de clienți reduce eficiența sistemelor și încasările operatorilor SACET, respectiv capacitatea acestora de a investi în întreținerea, repararea și recondiționarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice. Astfel că cercul vicios se perpetuează: clienții se debranșează nemulțumiți de calitatea furnizării căldurii și apei calde, respectiv de întreruperile dese și lungi, iar scăderea numărului de consumatori face și mai dificilă sporirea calității serviciilor, din cauza diminuării veniturilor disponibile pentru investiții.
Plenul Camerei Deputaților a retrimis prima oară proiectul de lege la Comisia de Industrii în vara lui 2019, pentru raport suplimentar, după ce PSD rămăsese singurul susținător al inițiativei legislative. Inițial, în vara anului 2018, înainte să fie retrimis în Parlament pentru reexaminare de către președintele Klaus Iohannis, proiectul de lege fusese aprobat în plen cu votul pozitiv al tuturor grupurile parlamentare din Camera Deputaților, cu excepția UDMR. Deputații PNL, USR și PMP votaseră și ei "pentru".
Acum, vicepreședintele social-democrat al Comisiei de Industrii, Toma Ilie, a susținut în ședință modificarea draftului în sensul admiterii soluțiilor de încălzire alternative la sistemele centralizate.
"Rugămintea mea este să umblăm puțin la definiția condominiului, la ceea ce înseamnă condominiu, la sursele de încălzire care se pot folosi la un condominiu, pentru că mi se pare o mare discriminare să nu ai voie decât cu o singură sursă de încălzire. Ajungem iarăși ca pe vremea lui Ceaușescu, să ne dea apa și căldura la temperatura pe care o voia Ceaușescu, să suferim de frig. Eu înțeleg că trebuie să mergem un pic într-o direcție către energie verde, dar asta nu înseamnă să ne batem joc de noi și de cetățeni. Ce putem face? O dată, să redefinim condominiul, a doua oară să lăsăm ideea de a ne încălzi din mai multe surse. Se vehiculează zilele astea și ideea de a taxa centralele termice pe gaze. Mă rog, hai să zicem că poluează și trebuie să plătească. Dar nu ne putem bate joc nici de această idee. În București, de un an de zile, apa caldă și căldura nu se mai livrează la o temperatură care să creeze confort termic. Exact ce v-am spus, ne întoarcem la ideea de comunism, ne întoarcem la ideea de dictatură. Vă rugăm să uităm ideea ca un condominiu să aibă o singură sursă de căldură, iar pe aceea să o stabilească primăria sau Consiliul Local sau Județean. Nu este corect și omorâm și concurența", a declarat Toma Ilie.
Invitat la ședință, Claudiu Crețu, administratorul special al Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie termică din țară, a declarat că, cel puțin în Capitală, soluțiile de încălzire alternative la cel centralizat sunt imposibil de aplicat fizic și tehnic la scară largă.
"În București sunt 600.000 de apartamente și 9.700 de instituții care depind de acest sistem centralizat. Dacă acest sistem centralizat colapsează, sistemul de distribuție a gazelor naturale nu poate susține consumul de gaze pentru soluții individuale. Acest lucru e confirmat de directorul general Engie România, Eric Stab. De asemenea, trecerea la soluții individuale electrice nu este posibilă întrucât rețeaua de distribuție (de energie – n.r.) nu poate face față. Este o legătură cauzală între sincopele în alimentarea cu energie termică din București și problemele de alimentare cu energie electrică. Cu alte cuvinte, în momentul când sistemul centralizat de termoficare nu mai poate oferi apă caldă și căldură, cetățenii în primă fază introduc în priză ceea ce au, calorifere electrice, aeroterme etc, fapt ce pune presiune pe rețeaua electrică și suntem în pericol de a rămâne fără curent electric", a punctat Crețu.
El a adăugat că, prin transfer termic, și locatarii deconectați de la sistemul centralizat de încălzire beneficiază de căldură de la vecinii de bloc.
"Cu tot respectul pentru dumneavoastră, indiferent de cum va reieși noțiunea de condiminiu în această lege, transferul termic, din punct de vedere tehnic, există. Dacă apa sau curentul electric pot fi contorizate separat și individual între 2 apartamente, în momentul în care un apartament se debranșează în cadrul unui bloc, el tot primește 10-20 de grade de la vecini. (...) În România s-a greșit cu repartitoarele de căldură pentru că s-a permis oprirea lor și românul a oprit, dar energia aceea au plătit-o vecinii și iată cum au apărut probleme. În Europa civilizată se stabilește prin lege o temperatură minimă sub care nu se poate coborî, pentru sănătatea populației și siguranța construcției. Mai departe, fiecare își setează temperatura, 22-24-26de grade, după dorință și după buzunar", a mai spus administratorul special al ELCEN.
Proiectul de lege care urmează să fie supus votului plenului Camerei Deputaților în calitate de cameră decizională prevede că "Proprietarii apartamentelor individuale și spațiilor cu altă destinație decât cea de locuit situate în imobile de tip condominiu, care nu sunt conectate la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă-parte proporțională cu cota-indiviză, din cheltuielile cu energia termică înregistrată la branșamentul condominiului, cotă-parte stabilită conform regulamentului/metodologiei privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu".
Încă din noiembrie 2018, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat un studiu comandat de Primăria Capitalei, prezentat în premieră de Profit.ro în mai 2018, studiu care recomandă ca, în cele mai multe zone compacte de blocuri "comuniste" din Capitală, debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire operat de RADET și instalarea de centrale termice individuale să fie interzise, prin declararea lor ca fiind zone unitare de încălzire.
Introducerea în legislația primară a interdicției de debranșare și deconectare de la sistemele centralizate de încălzire vine după ce, în urmă cu 5 ani, instituția Avocatului Poporului a atras atenția că, prin elemente de legislație secundară, se impun restricții suplimentare la debranșări și deconectări, care adaugă la legea primară și limitează nelegitim libertatea individuală de alegere a sistemului de încălzire. Instituția se referea la anumite prevederi din Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și valabil din 2007.
Avocatul Poporului nu se opunea ca atare acestor restricții suplimentare, ci recomanda includerea lor în Legea serviciului public de alimentare cu energie termică. Instituția se referea expres inclusiv la interdicția de debranșare din zonele unitare de încălzire centralizată decretate de primării, acuzând că aceasta nu este prevăzută de legea energiei termice.
