Cauza deciziei americanilor este reprezentată de scumpirile galopante și de haosul în aprovizionare generate de războiul din Orientul Mijlociu, în principal de închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran, ca ripostă la atacurile Israelului și Statelor Unite asupra sa.
″(...) toate tranzacțiile interzise (...) care sunt de obicei incidente și necesare pentru vânzărea, livrărea sau descărcarea țițeiului sau a produselor petroliere originare din Federația Rusă încărcate pe orice navă, inclusiv navele blocate (...) la sau înainte de ora 12:01 AM, ora de vară de est, 12 martie 2026, sunt autorizate până la ora 12:01, ora de vară de est, 11 aprilie 2026″, scrie în licența emisă de Biroul de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei.
Este vorba de tranzacțiile necesare pentru andocarea și ancorarea în siguranță a navelor care transportă astfel de țiței sau produse petroliere, menținerea sănătății sau siguranței echipajului oricărei astfel de nave, reparații de urgență sau activități de protecție a mediului legate de orice astfel de navă, managementul navelor și echipajelor, bunkeraj, pilotaj, înregistrare, semnalizare, asigurare, clasificare și salvare.
″Pentru a crește acoperirea globală a ofertei existente, Trezoreria SUA oferă o autorizație temporară pentru a permite țărilor să cumpere petrol rusesc blocat în prezent pe mare. Această măsură strict limitată, pe termen scurt, se aplică numai petrolului aflat deja în tranzit și nu va oferi un beneficiu financiar semnificativ guvernului rus, care își obține majoritatea veniturilor din energie din taxe pe extracția de țiței″, a declarat șeful Trezoreriei americane, Scott Bessent.
Pe de altă parte, potrivit informațiilor Financial Times, simpla scumpire a țițeiului din cauza războiului din Orientului Mijlociu, chiar în condițiile sancțiunilor americane, a avut ca efect majorarea veniturilor din petrol ale Moscovei cu circa 150 milioane dolari pe zi.
Cotațiile la țiței pe piețele internaționale au depășit din nou pragul de 100 dolari/baril, după ce atacurile iraniene asupra petrolierelor din Golf au spulberat orice perspective de dezescaladare iminentă a conflictului. Planul Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera o cantitate record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale nu a reușit să liniștească investitorii.
În România, prețurile la pompă au ajuns să ″testeze″ pragul de 9 lei/litru.
″Această evoluție are consecințe mult mai largi decât simpla creștere a costului la pompă. Motorina este, de fapt, combustibilul inflației. Orice scumpire se transmite rapid în prețul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se miște în sus.
De aceea, pragul de 9 lei nu este doar o cifră simbolică. El marchează intrarea într-o zonă în care presiunea asupra economiei devine vizibilă pentru toată lumea: transportatori, fermieri, comercianți și, în final, consumatori.
(...) întrebarea nu mai este dacă vom vedea carburanți de 10 lei pe litru, ci cât de repede se va întâmpla și cât timp va dura această fază a pieței. Estimarea Asociației Energia Inteligentă (AEI) este ca la sfărșitul lunii martie să avem o motorină de 10 lei/litru. Crizele energetice au un tipar clar: apar brusc, se transmit în lanț și sunt resimțite mai întâi în combustibilii care mișcă economia. Iar motorina este exact acest combustibil″, a declarat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
