UPDATE Ministerul Energiei din România a transmis, ca reacție la anunțul anulării proiectului NuScale din Statele Unite, că România își menține încrederea în tehnologiile SMR, care sunt complementare tehnologiilor reactoarelor la scară largă în ceea ce privește modularitatea și flexibilitatea și că crede ″cu tărie″ că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor climatice, prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR.
Știrea inițială:
Compania americană NuScale, dezvoltatorul și proprietarul tehnologiei reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) cu care și România vrea să construiască o centrală de producție de energie electrică de 462 MW, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, a anunțat oficial anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho, care ar fi urmat să fie primul de acest tip din lume al companiei.
Centrala SMR NuScale din Idaho ar fi trebuit să fie construită pentru o structură asociativă a mai multor companii municipale de utilități din SUA, Utah Associated Municipal Power Systems (UAMPS).
Însă proiectul nu a reușit să acumuleze suficiente angajamente de achiziție de energie din producția viitoarei centrale din partea potențialilor cumpărători.
″În pofida eforturilor semnificative ale ambelor părți de a avansa cu CFPP, pare improbabil ca proiectul să beneficieze de suficiente angajamente pentru a continua spre faza de execuție. În consecință, UAMPS și NuScale au convenit că anularea proiectului este cea mai prudentă decizie, pentru ambele părți″, au transmis cele două entități.
Cei de la NuScale au precizat că vor continua demersurile de punere pe piață a tehnologiei SMR cu ceilalți clienți interni și internaționali ai companiei.
Nivelul de angajamente din prezent pentru proiectul din Idaho este de numai 26% (126 MW putere instalată), iar înțelegerile dintre NuScale și UAMPS prevedeau în mod obligatoriu ca acesta să ajungă la 80% (370 MW) până în ianuarie anul viitor.
La începutul lui 2023, costurile investiționale estimate totale ale centralei nucleare CFPP din Idaho, de 462 MW, compusă din 6 reactoare modulare mici (SMR), concepute și dezvoltate de NuScale, au fost majorate cu peste 75%, de la 5,3 la 9,3 miliarde dolari, din cauza scumpirii masive a materialelor și echipamentelor necesare, dar și a creșterii costurilor de finanțare pe fondul avansului dobânzilor, în condițiile celei mai mari inflații din Statele Unite din ultimii peste 40 de ani.
Cotația acțiunilor NuScale s-a prăbușit pe bursa Nasdaq în perioada 19 – 23 octombrie cu peste 31%, de la 5,05 la 3,45 dolari/titlu, după publicarea unui raport de analiză amplu negativ de către o entitate denumită Iceberg Research, în care se avertiza inclusiv asupra riscului masiv ca proiectul din Idaho al companiei să nu reușească să acumuleze angajamente de achiziție de energie suficiente până la deadline-ul din ianuarie 2024.
Cei de la NuScale au emis pe 24 octombrie un comunicat în care au infirmat în termeni duri afirmațiile din raport, pe care l-au caracterizat ca având în spate interese ale unor investitori care au ″pariat″ bani pe scăderea cotațiilor, prin short-selling.
Acum, după anunțul anulării proiectului CFPP, cotația NuScale s-a prăbușit din nou, cu circa 20%. Proiectul a beneficiat de subvenții de stat masive din partea Departamentului pentru Energie de la Washington.
″Nu este o veste bună, dar credem că rezultatele obținute până în prezent în cadrul CFPP vor fi utile pentru proiecte energetice nucleare viitoare. Nu putem garanta că fiecare proiect va reuși, însă Departamentul pentru Energie își menține angajamentul de a face tot ce îi stă în putință pentru a pune în funcțiune tehnologii care combat criza climatică și cresc accesul la energie curată″, a declarat, pentru Reuters, un purtător de cuvânt al instituției.
″Proiectul din România nu va fi primul. Nu veți fi primii″, a declarat în mai vicepreședintele pentru vânzări al NuScale, Chuck Goodnight, răspunzând unei întrebări din partea unui studenților, la inaugurarea oficială a simulatorului de cameră de comandă pentru o astfel de centrală de la Facultatea de Energetică din cadrul Universității Politehnice București. La eveniment au mai participat premierul de atunci, Nicolae Ciucă, ministrul Energiei din acel moment, Virgil Popescu, șeful Nuclearelectrica Cosmin Ghiță, CEO-ul NuScale John Hopkins și ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec.
″În momentul când vom ajunge să fim gata să începem să operăm centrala NuScale din România, proiectul nostru din Statele Unite nu doar că va fi deja operațional, ci vom putea și să utilizăm experiența acumulată acolo. În industria nucleară, toată lumea vrea să fie numărul 2. Nimeni nu vrea să fie numărul 1. Discut cu un client din SUA care mi-a spus: <Vreau să fiu numărul>. La care i-am răspuns că s-ar putea dovedi problematic, pentru că toată lumea vrea să fie numărul 2, așa că nu e exclus să ajungă numărul 20.
Este important de înțeles că proiectul din România va fi pus în operare după cel din SUA. Modulele NuScale vor fi mai întâi instalate în Statele Unite, iar dacă vor apărea probleme tehnice, vor fi identificate și rezolvate înainte (de punerea în funcțiune a proiectului de la Doicești – n.r.). Înainte de startul operării în România, veți fi confortabili de pe urma experienței noastre din SUA″, a spus atunci vicepreședintele pentru vânzări al NuScale.
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) din România a aprobat în septembrie 2023 un prim document de autorizare în legătură cu proiectul centralei nucleare cu reactoare modulare mici (SMR) de 462 MW dezvoltat de către joint-venture-ul Nuclearelectrica-Nova Power&Gas (RoPower Nuclear SA) pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, cu tehnologie creată și deținută de americanii de la NuScale.
În urmă cu un an, CEO-ul NuScale, John Hopkins, declara, în cadrul teleconferinței cu analiștii financiari dedicată rezultatelor companiei pe primul semestru al anului 2022, că un lucru bun pentru proiectul din România este că cei de la CNCAN ″nu vor să fie nevoiți să reinventeze roata″, românii fiind ″mai mult decât dornici să utilizeze date de la NRC″, adică de la reglementatorul american al industriei energetice nucleare, Nuclear Regulatory Commision (NRC).
