România va cere autorităților europene ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
Ideea va fi discutată de către o delegație a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condusă de ministrul Marcel Boloș, care efectuează în perioada 15-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles și Luxemburg, unde are programate întrevederi cu înalți reprezentanți ai Comisiei Europene.
″Se va discuta despre posibilitatea rambursării cheltuielilor plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziție energetică, către furnizorii de energie electrică și gaze naturale în numele IMM-urilor, în baza schemei de plafonare a prețurilor stabilită de Guvern prin OUG 27/2022. Astfel, prin rambursarea sumelor deja plătite de la bugetul de stat, din fonduri europene, ar crește capacitatea României de a asigura în continuare sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare, realizate la nivelul întreprinderilor″, a transmis MIPE.
″Ordonanța tăierilor″ de cheltuieli bugetare, adoptată recent de Guvern, stipulează că, dacă nu se strâng suficienți bani din supraimpozitarea producătorilor de energie și gaze, ministerele Energiei și Muncii vor putea juridic să acorde și din bugetele proprii compensațiile cuvenite furnizorilor de profil, însă fără să fie identificate resurse destinate acestui scop în cele două bugete.
Potrivit Consiliului Economic și Social (CES), Ministerul Energiei a afirmat expres că nu are bani pentru asta.
″Conform avizului Ministerului Energiei aferent proiectului de act normativ, acesta semnalează că nu dispune de resurse financiare pentru implementarea măsurilor propuse. În momentul de față, așa cum menționează și avizul, ministerul înregistrează datorii restante față de furnizori, în contul schemei de compensare, de 1.338.151 mii lei, în condițiile în care, oricum, furnizorii de energie înregistrează o întârziere la plată, în medie, de trei-patru luni, ultima raportare a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei fiind la nivelul lunii decembrie 2022. Prin urmare, există un risc ridicat pentru securitatea alimentării cu energie, în condițiile în care Guvernul intenționează să își asume o serie de măsuri despre care Ministerul Energiei declară că nu le poate pune în aplicare. În absența identificării unor surse realiste de finanțare pentru decontarea schemelor de compensare, proiectul de ordonanță de urgență prezintă riscuri semnificative și poate conduce la blocaje în sectorul energetic, fiind necesară, pe cale de consecință, identificarea unor soluții viabile pentru alocarea/suplimentarea în mod adecvat a bugetelor ministerelor care asigură decontarea acestor plăți″, se menționează în avizul CES pe proiectul de OUG.
