Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat ″în avanpremieră″ o nouă licitație eșuată în cadrul demersurilor de contractare a întocmirii unui nou studiu de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, derulate de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul condus de Burduja.
″La începutul mandatului meu am scos de la sertar proiectul și am mandat conducerea SAPE să demareze licitația pentru studiul de fezabilitate (SF). SAPE este societatea statului român care administrează participațiile în energie și căreia i-am acordat toată încrederea și sprijinul meu în a duce la bun sfârșit prima etapa a proiectului, respectiv atribuirea SF-lui. După un an de zile constat că nu s-a înregistrat niciun progres și că suntem în același punct, SAPE nereușind să închidă licitația pentru atribuirea SF-ului″, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit datelor SEAP, termenul-limită de evaluare a singurei oferte rămase în cursă la licitație este 21 octombrie. Contactați de Profit.ro pentru comentarii, reprezentanții SAPE nu au transmis niciun răspuns până în momentul publicării acestui articol.
Sebastian Burduja a adăugat că există un ″plan B″ în privința proiectului Tarnița, proiect care datează de pe vremea lui Ceaușescu.
″Am continuat chiar zilele acestea discuțiile cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați. Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 miliarde dolari, adică 28% din PIB-ul României.
Cele două mari companii sunt interesate de proiect și dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea și execuția centralei. Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioși, stabili, de încredere și care au dovedit că știu și pot să implementeze proiecte mari. Așa cum este Tarnița-Lăpuștești pentru țara noastră″, a arătat Burduja.
După cum a relatat Profit.ro, în vară, firma Baran Israel Ltd., parte a Baran Group, cea mai mare companie de inginerie din Israel, înființată în 1979 și listată la Bursa din Tel Aviv în 1992, a fost eliminată de la licitația de contractare a întocmirii unui nou studiu de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, organizată de SAPE.
Cei de la Baran depuseseră ofertă individuală la procedura de achiziție a SAPE, având drept subcontractori Intertechne Consultores, una din principalele societăți inginerești din Brazilia, precum și firmele românești Energobit Control Systems, din grupul clujean omonim al antreprenorilor Ștefan Gadola, Peter Pal, Ioan Socea și Tudor Socea, și East European Business Center din Sibiu a Laurei Bothar.
SAPE a decis însă, în luna iulie, respingerea ofertei, argumentând că Baran Israel nu a depus garanție de participare la licitație. Garanția necesară fusese stabilită la 175.000 lei, reprezentând 1% din valoarea estimată fără TVA a contractului, de 17,5 milioane lei.
La deschiderea ofertelor, pe 18 iunie, SAPE a constatat că, în dosarul Baran, există doar o ″Confirmare din partea unei bănci israeliene a disponibilității de a emite o garanție de participare″, potrivit căreia ″UMTB (Mizrahi Tefahot Bank LTD.) este pregătită să emită o garanție bancară adecvată pentru participarea la procedura de (...) în termen de 2 săptămâni lucrătoare″, precum și corespondența purtată de Baran cu banca, conform unui document al companiei românești de stat.
Mizrahi Tefahot Bank, a treia cea mai mare bancă din Israel, a fost înființată de mișcarea sionistă Mizrahi în 1923 și, potrivit ONU, are operațiuni și în teritoriile ocupate de pe malul de vest al Iordanului și din Ierusalimul de Est.
La solicitarea de clarificări a SAPE, Baran Israel Ltd. nu ar fi răspuns în termen, astfel că autoritatea contractantă a concluzionat că oferta nu îndeplinește toate cerințele legale și a decis respingerea ei, mai este argumentat.
Potrivit Market Screener, cei mai mari acționari ai Baran Group, care este listat la Bursa din Tel Aviv, sunt un conglomerat de private equity înregistrat în Cipru, ICT Group Limited, deținut anterior de investitori ruși (peste 22%), precum și fondatorul și președintele grupului, fost CEO, Meir Dor (20,34%).
Astfel că, la licitația pentru noul studiul de fezabilitate al proiectului Tarnița, a rămas valabilă o singură ofertă, cea a consorțiului condus de compania românească de consultanță și proiectare tehnică SMM Invest Co din București, deținută și condusă de Ionuț Gabriel Stoica. În portofoliul hidroenergetic al acesteia se află studii și proiecte tehnice elaborate pentru investiții la obiective ale Hidroelectrica, cum ar fi sistemul Porțile de Fier sau acumularea Vidraru.
Din asociere mai fac parte firma românească de inginerie hidroenergetică Hydro Proiect Invest din București, deținută de Cristian Vuță, societatea timișoreană de proiectare de echipamente hidromecanice Hidrotim, controlată de asociația salariaților săi, precum și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE București, subunitatea Icemenerg. Subcontractor este Eolhid Design din București, firmă de inginerie și consultanță la care asociați sunt Mișu Cioc și Mihail Stoica.
Consorțiul a depus garanție de participare la licitație sub forma unei polițe de asigurare de garanții cu sumă asigurată de 175.000 lei, emisă de asigurătorul ABC Insurance, preluat anul acesta de grupul Electromontaj.
Data limită inițială de evaluare a ofertei, din punct de vedere tehnic și financiar, a fost 10 septembrie, fiind prelungită în cele din urmă până pe 21 octombrie. Prețul propus are o pondere de 40% în evaluare, iar câte 30% din punctaj ține de experiența experților-cheie listați ca urmând să elaboreze lucrarea, respectiv de calitatea metodologiei de implementare a contractului și a planificării resurselor umane și activităților.
Potrivit SAPE, construirea și punerea în funcțiune a hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești are numeroase avantaje: îmbunătățește regimul de funcționare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii unităților 3 și 4, dar și a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină; participă la reglajul frecvență - putere; asigură rezerva terțiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiții optime pentru funcționarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă și funcționarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătățește participarea SEN la piața unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranță pe ansamblul SEN și crește posibilitatea exploatării SEN în condiții tehnice și economice superioare.
Ideea hidrocentralei datează din regimul Ceaușescu și fusese declarată ca abandonată în urmă cu 4 ani către autorități, însă între timp a fost resuscitată, inclusiv la recomandarea operatorului sistemului energetic național, Transelectrica.
″Este de asemenea necesară construirea unei capacități mari cu acumulare prin pompaj de până în anul 2035. Centrale de acumulare prin pompaj vor contribui la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sectorului energetic″, scrie și în cel mai recent draft al Strategiei energetice naționale.
Este a doua procedură consecutivă de achiziție derulată de SAPE în acest scop, după ce prima, inițiată în octombrie anul trecut, a fost anulată în ianuarie 2024, întrucât nu a fost primită nicio ofertă conformă cu caietul de sarcini. Cea de-a doua, aflată în curs de desfășurare, a demarat pe 15 ianuarie, iar termenul-limită de depunere a ofertelor a fost prelungit de mai multe ori – cel mai recent până pe 17 iunie.
Contractul de elaborare a unui studiu de fezabilitate a cărui documentație tehnico-economică rezultată să stea la baza unei achiziții viitoare de lucrări de inginerie, procurare și construcție (EPC) pentru realizarea obiectivului de investitii centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești are o valoare estimată de 17,5 milioane lei plus TVA.
După cum a relatat Profit.ro, în timp ce SAPE e în curs de achiziție a unui nou studiu de fezabilitate, vechiul studiu Tarnița a devenit obiect de litigiu între Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și fosta companie de stat dedicată proiectului, Hidro Tarnița SA, care a intrat în faliment în noiembrie anul trecut.
Mai precis, Hidroelectrica vrea să fie înscrisă la masa credală a societății falimentare cu o creanță de 4,46 milioane lei, reprezentând prețul cu care Hidro Tarnița a cumpărat în 2014 de la Hidroelectrica vechea documentație a proiectului hidrocentralei de acumulare prin pompaj, inclusiv studiul vechi de fezabilitate (circa 2,45 milioane lei), plus dobânzi și penalități acumulate între timp.
CEO-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely, a declarat în iunie, la Maratonul Energiei - Ediția a III-a, organizat de PROFIT NEWS TV, că societatea analizează o eventuală implicare în proiectul Tarnița.
Vechiul studiu a fost realizat în 2008 de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) SA, fiind ulterior actualizat în 2014, de către aceeași entitate. Documentația include analiză de senzitivitate, planșe desenate, studii topo și geotehnice, studii de soluții pentru racordarea la sistemul energetic național (SEN), precum și pentru încadrarea funcționării hidrocentralei în SEN.
În cadrul licitației de acum, SAPE a fost întrebată dacă va pune la dispoziția câștigătorului studiile anterioare și dacă este necesar ca acestea să fie analizate pentru a se obține o ″soluție optimă″ pentru viitorul studiu de fezabilitate.
″(…) aceste documente aparțin Hidro Tarnița SA, asupra cărora deține un drept de proprietate intelectuală, care este evaluabil și poate fi valorificat conform procedurii de lichidare a bunurilor în faliment prevăzută de dispozițiile Legii nr. 85/20214, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență″, a răspuns SAPE.
De altfel, Hidro Tarnița SA a lansat deja o procedură de selecție de oferte pentru a contracta o firmă de specialitate care să evalueze vechiul studiu de fezabilitate, în vederea scoaterii la vânzare.
În programul de guvernare al Guvernului Dăncilă se menționa că "Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență-putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European".
Vechiul proiect al hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești prevedea că aceasta ar fi urmat să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea era prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, scopul ei fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Unii experți în energie au susținut însă că proiectul este unul ineficient, care nu va putea fi amortizat niciodată în condiții de piață. Costurile investiției au fost estimate la peste 1 miliard de euro încă din prima parte a anilor 2010.
În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță, aflată și acum în vigoare, care prevede ajutoare de stat masive pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpuștești.
