Potrivit sursei citate, România intenționează să sprijine retehnologizarea unității nucleare prin patru măsuri: un grant în valoare de 600 milioane euro; garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) cu o durată de 30 ani, menit să asigure venituri stabile centralei, precum și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării.
Bruxelles-ul amintește că reactorul Unității 1 a fost pus în funcțiune în 1996, iar în prezent, acesta asigură aproximativ 10 % din necesarul de energie electrică al României.
Întrucât în 2027 reactorul ar urma să ajungă la sfârșitul duratei sale de viață estimate, prelungirea vieții acestuia cu un nou ciclu de exploatare de 30 ani este esențială pentru asigurarea disponibilității pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Obiectivul proiectului este de a spori securitatea aprovizionării cu energie electrică a României și de a contribui la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii.
Beneficiarul sprijinului este Compania Națională Nuclearelectrica S.A. (SNN), proprietarul și operatorul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, care este deținută majoritar de statul român, și totodată, singurul operator de energie nucleară din țară.
Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro.
″În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat″, se arată în comunicatul Executivului european.
Din acest motiv, Comisia a decis să deschidă o investigație aprofundată pentru a stabili:
- adecvarea și proporționalitatea pachetului de ajutor. Întrucât există mai multe măsuri de ajutor care, împreună, pot limita riscurile pentru beneficiar, este important să se asigure că nu se acordă în ultimă instanță un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar. În special, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că pachetul propus asigură un echilibru adecvat între reducerea riscurilor pentru a crea condiții favorabile pentru investiții și menținerea stimulentelor pentru o conduită eficientă, evitând în același timp transferul excesiv al riscurilor către stat;
- impactul măsurii de ajutor asupra concurenței de pe piață și dacă acesta este redus la minimum. În special, Comisia se teme că mai multe elemente esențiale ale contractului pe diferență nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare și întreținere. În etapa actuală, Comisia nu poate concluziona că există suficiente garanții care să împiedice transferul ajutorului către consumatori sau anumiți participanți la piață;
- conformitatea cu alte dispoziții ale legislație UE, în special cu principiile care guvernează conceperea schemelor de sprijin sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență, principii prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.
″În prezent, Comisia își va continua investigația pentru a stabili dacă preocupările sale inițiale sunt sau nu confirmate. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații, fără a aduce însă atingere rezultatului investigației″, conchide Comisia Europeană.
După cum a relatat Profit.ro, Nuclearelectrica (SNN) negocia de mai demult cu Ministerul Energiei și cu Comisia Europeană accesarea unui grant din Fondul de Modernizare, pentru proiectul retehnologizării U1 Cernavodă.
″(...) întrucât Comisia Europeana nu a fost de acord cu emiterea acestuia, SNN a solicitat (...) emiterea unor opinii juridice care să dezvolte argumentele pentru care proiectul ante-menționat este eligibil pentru finanțare din Fondul de Modernizare, iar aceste discuții sunt în curs (...).
(...) termenul estimat pentru emiterea deciziei de ajutor de stat este decembrie 2026, iar grantul din Fondul de Modernizare este una dintre măsurile de ajutor de stat pentru proiectul RTH U1 (...). (...) eșecul accesării grantului din Fondul de Modernizare va determina creșterea prețului de exercitare din contractul CfD (contractul pentru diferență, adică unul dintre mecanismele de sprijin acceptate, de principiu, de către Comisia Europeană)″, scrie într-un document SNN.
În temeiul Tratatului privind funcționarea UE (TFUE), statele membre sunt libere să își stabilească mixul energetic, condițiile în care își exploatează resursele energetice și structura generală a aprovizionării lor cu energie. Decizia de a promova energia nucleară este o competență națională.
Ajutoarele de stat pentru sprijinirea energiei nucleare pot fi evaluate direct în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții specifice. Ajutoarele trebuie să fie necesare și proporționale și trebuie să nu afecteze în mod nejustificat condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care să contravină interesului comun.
În urma intrării în vigoare în iulie 2024 a noilor norme de organizare a pieței energiei electrice, Comisia evaluează, de asemenea, conformitatea cu principiile referitoare la conceperea schemelor de sprijin aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență, prevăzute în Regulamentul 2024/1747.
