Guvernul vrea să șteargă datoriile bugetare ale producătorilor de energie electrică ce se confruntă cu probleme financiare, precum Complexul Energetic Hunedoara (CEH) sau Electrocentrale București (CEH), și a elaborat în acest sens o procedură prin care aceștia vor putea să dea în plată Ministerului Energiei active funcționale de producție în schimbul stingerii creanțelor fiscale pe care ANAF le are asupra lor, scopul fiind menținerea în producție a centralelor respective, vitale pentru siguranța funcționării sistemului energetic național. Măsura ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2021.
Potrivit unui document guvernamental, evaluarea realizată de autoritățile și instituțiile publice implicate a arătat o diferență majoră între puterea instalată și puterea disponibilă a unităților de producere a energiei electrice, fapt ce arată necesitatea adoptării de măsuri pentru asigurarea siguranței Sistemului Electroenergetic Național.
Măsura de ștergere a datoriilor se justifică "ținând cont de situația economico-financiară dificilă a unor operatori economici, precum Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. și Societatea Electrocentrale București S.A. care dețin capacități de producere a energiei electrice cu importanță deosebită în menținerea nivelului de siguranță în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național, respectiv unități dispecerizabile definite și reglementate prin legislația secundară emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în calitate de autoritate competentă", menționează sursa citată.
Guvernul mai justifică măsura prin faptul că unitățile de producție de energie dispecerizabile au obligația să oferteze întreaga putere electrică disponibilă pe piața de echilibrare și prin aceea că operatorii economici care dețin unități dispecerizabile au datorii gestionate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar adoptarea unor măsuri privind recuperarea acestora prin măsuri de executare silită sau alte modalități de stingere a creanțelor nu asigură dezideratul menținerii în cadrul Sistemului Electroenergetic Național.
"(...) stingerea creanțele fiscale administrate de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală prin trecerea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Energiei a unor unități dispecerizabile poate contribui la asigurarea securității Sistemului Electroenergetic Național. (...) procedura de stingerea a creanțelor se realizează doar cu avizul Ministerului Energiei, în calitate de minister de resort, al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și al operatorul de transport și sistem - Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A", se mai precizează în document, în care se avertizează asupra consecințelor negative care pot apărea în situația neadoptării măsurilor propuse, care "pot afecta siguranța alimentării Sistemului Electroenergetic Național și chiar securitatea energetică a țării".
Profit.ro a scris încă din ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Despre salvarea Complexului Energetic Hunedoara, de exemplu, aflat într-o situație financiară dezastruoasă, prin darea în plată a activelor contra stingerii datoriilor bugetare se discută de 3 ani. După acum a arătat Profit.ro, Guvernul consideră că nu se mai poate pune problema luării unor măsuri de relansare a producătorului de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Hunedoara (CEH), ci doar de eventuala identificare a unor modalități legale de salvare a activelor încă viabile ale acestuia, în condițiile în care CEH nu a putut nici măcar să onoreze sprijinul acordat de Executiv anul trecut, care i-a garantat vânzări de energie de rezervă până în 2020, din cauza lipsei de materie de primă și a indisponibilității centralelor sale, iar pe 9 martie a expirat termenul de recuperare a ajutorului de stat de 60 milioane euro declarat ilegal de Comisia Europeană.
Măsura ar putea impulsiona și procesul de salvare a sistemului centralizat de încălzire din Capitală, care se bazează pe ideea comasării activelor ELCEN și RADET sub umbrela unei noi companii, deținute de Primăria București, și care este în prezent blocat. ANAF este, de altfel, cel mai mare creditor al ELCEN. Pe de altă parte, este de așteptat ca toți creditorii privați ai companiilor energetice care ar urma să recurgă la darea în plată a activelor lor funcționale contra stingerii datoriilor bugetare să protesteze față de măsura avută în vedere de Guvern, care le periclitează capacitatea de recuperare a creanțelor.
Potrivit sursei citate, prin active funcționale energetice se înțelege totalitatea bunurilor mobile și imobile aparținând unui operator economic care deține capacități de producție a energiei electrice care concură la asigurarea siguranței sistemului electroenergetic national. Activul funcțional energetic reprezintă, de regulă, o componentă a unităților dispecerizabile de producere a energiei electrice.
"Prin derogare de la prevederile art. 263 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la cererea operatorilor economici care dețin capacități de producere a energiei electrice instalate in Sistemul Electroenergetic National reprezentând active functionale energetice, creanțele fiscale administrate de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală se sting prin trecerea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Energiei a unor active funcționale energetice, aflate în proprietatea acestora", stipulează un proiect de OUG.
Cererea operatorilor economici va cuprinde o analiză tehnico-economică privind justificarea operațiunii și efectele acesteia și va fi însoțită de avizul favorabil al ministerului de resort, al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și al operatorul de transport și sistem Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. Stingerea creanțelor fiscale se va face la valoarea bunurilor ce intră în componența activelor funcționale energetice, stabilită prin raportul de evaluare întocmit de către un evaluator independent atestat în condițiile legii.
În vederea stingerii creanțelor fiscale, în termen de 15 zile de la încheierea procesului-verbal de predare-preluare prin care se trec în proprietatea publică a statului activele funcționale energetice care se dau în plată Ministerului Energiei, operatorul economic depune cererea de stingere a obligațiilor fiscale la organul fiscal central. Cererea va fi însoțită de lista bunurilor aferente activelor funcționale energetice, raportul de evaluare a acestora precum și procesul-verbal.
"Organul fiscal central stinge creanțele fiscale cu valoarea bunurilor trecute în proprietatea statului în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, în baza procesului-verbal, și notifică compania și Ministerul Energiei în acest sens. Data stingerii creanțelor este data încheierii procesului-verbal", se menționează în document.
În cazul în care operațiunea de transfer al proprietății bunurilor, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, este taxabilă, cu valoarea stabilită, potrivit legii, plus taxa pe valoarea adăugată, se stinge cu prioritate taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunii de dare în plată. La data semnării procesului-verbal încetează de drept măsurile de indisponibilizare a bunurilor ce fac obiectul acestuia, instituite de organul fiscal central.
"Bunurile aferente activelor funcționale energetice transferate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență pot trece din domeniul public în domeniul privat al statului. În termen de 15 zile de la data intrării în proprietatea privată a statului a bunurilor, Ministerul Energiei va demara procedurile prevăzute de lege pentru înființarea unei societăți comerciale, persoană juridică română, care are inițial, ca acționar unic, statul român. Bunurile prevăzute se constituie ca aport în natură al statului la capitalul social al societății", mai prevede draftul de act normativ.
