Curtea de Conturi a sesizat Parchetul în urma unui control realizat în 2022 la compania Hidroelectrica, reprezentanții Curții considerând că există fapte care au avut drept consecință prejudicierea patrimoniului societății.
Într-un răspuns transmis News.ro, Curtea de Conturi afirmă că departamentul de specialitate din cadrul instituției a efectuat, în perioada 28.02 - 07.07.2022, misiunea de audit de conformitate cu tema ”Controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniuui public și privat al statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor”, pentru perioada 2019 - 2022 , la Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale (SPEEH) Hidroelectrica SA, fiind încheiat raportul de control înrergistrat la data de 7 iulie 2022.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Întrucât în raport au fost consemnate fapte susceptibile de a fi fost săvârșite cu încălcarea legii penale, având drept consecință prejudicierea patrimoniului societății, în temeiul art.33 alin (4) din Legea nr. 94/1992 (privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi - n.r.) coroborat cu punctul 241 litera a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l nr. 547/ 24.07.2014 (în vigoare la momentul realizării misiunii) și în baza Hotărârii plenului Curții de Conturi nr, 580/5.10.2023, instituția noastră a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București”, a precizat Curtea de Conturi pentru News.ro, fără a oferi alte detalii.
Alineatul invocat prevede: ” În situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii c ăau fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării și informează entitatea auditată”, scrie News.ro.
Instituția a explicat că raportul nu poate fi făcut public la acest moment, întrucât se află la dosarul cauzei.
Raportul Public al Curții de conturi pe 2021 consemna, referitor la Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, nereguli legate de facturare, unele fiind remediate în timpul misiunii de audit, dar și ”cheltuieli neeconomicoase” în sumă de 158 mii lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de întocmire de studii de oportunitate pentru un număr de opt imobile (baze sportive, de agrement, de odihnă și tratament) din patrimoniul entității, achiziționate în cadrul unui contract de prestări servicii încheiat în anul 2019. .
”După aproximativ doi ani de la recepția serviciilor, studiile de oportunitate nu și-au atins scopul pentru care au fost angajate, în condițiile în care aceste imobile generează în continuare cheltuieli de întreținere, reparații, taxe și impozite, care nu sunt recuperate”, se arăta în raport.
De asemenea, conform aceluiași document, au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 60 mii lei, reprezentând chiria aferentă unui spațiu comercial închiriat în vederea înființării unui punct de informare regională în județul Giurgiu, iar de la data închirierii nu s-a valorificat dreptul de folosință al spațiului închiriat, entitatea continuând să întreprindă demersuri în vederea amenajării spațiului și elaborării documentației pentru obținerea autorizației privind amenajarea spațiului.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Ahold Delhaize, deținătorul Mega Image, cumpără rețeaua de magazine Profi pentru 1,3 miliarde euroAltă neregulă sesizată în raportul curții de Conturi se referă la despăgubiri stabilite de instanțele de judecată, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 3.191 mii lei și care nu au fost urmărite în vederea recuperării.
”În baza hotărârii civile pronunțate de instanță, societatea a plătit despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și alte drepturi, în cazul a doi angajați, ca urmare a desfacerii contractelor individuale de muncă”, preciza Curtea.
Au fost imobilizate fonduri pentru obiective de investiții care nu au fost finalizate și care s-au degradat în timp, pentru care au fost efectuate cheltuieli cu paza, iluminatul, încălzirea și personalul de inspecție periodică la fronturile de lucru deschise, mai indica raportul Curții de Conturi.
”Investițiile nefinalizate pe obiective/proiecte hidroenergetice inițiate/aprobate în perioada 1972- 1990 însumează 2.959.182 mii lei, ceea ce reprezintă 69% din imobilizările în curs, în valoare de 4.261.171 mii lei. Sumele aprobate pentru investițiile în curs au avut un trend descendent, de la 115.583 mii lei, în anul 2020, la 53.592 mii lei în anul 2021. Societatea nu a urmărit includerea cu prioritate în programele de investiții aprobate pentru anii 2019- 2021 a obiectivelor de investiții în curs, demarate încă din perioada 1972-1990, în condițiile în care prin bugetele de venituri și cheltuieli au fost prevăzute și aprobate sume pentru cheltuieli de investiții. . Din bugetele aprobate pentru cheltuieli pentru investiții totale, gradul de realizare a fost de doar 51,25%, în anul 2021”, se arată în document.
Nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii:
- Nu au fost inventariate terenuri în suprafață de 120.548 mp aferente obiectivului „Coridor de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național - Amenajarea Hidroenergetică Răstolița", fiind constatată o diferență în sumă de 187 mii lei între valoarea bunurilor din domeniului public și evidența extracontabilă a SPEEH Hidroelectrica SA.
- Nu au fost inventariate creanțele și datoriile fiscale aferente perioadei 2019-2021, întrucât nu a existat o confirmare a soldurilor acestora evidențiate în contabilitate în sumă de 1.438 mii lei. În această situație poate apărea riscul de prescriere a dreptului la acțiune privind recuperarea acestor creanțe.
Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu a fost actualizat cu valoarea bunurilor rezultate din investiții recepționate de societate, finanțate din fonduri publice, în valoare de 5.734 mii lei.
CITEȘTE ȘI Record pe piața românească a roșiilorSPEEH Hidroelectrica SA a primit în concesiune bunuri proprietate publică a statului din domeniul producerii energiei electrice, pentru care, în perioada 2019-2021, a plătit o redevență în sumă de 13.276 mii lei.
”S-au constatat modificări în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, bunuri date în concesiune SPEEH Hidroelectrica SA, fără a fi aprobate în condițiile legii, prin acte normative adoptate în acest sens, fiind identificate bunuri în valoare de 5.734 mii lei. Acestea reprezentau investiții finalizate la Barajele Subcetate, Hațeg și Gura Apelor, care nu au fost incluse în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului; bunuri („Lac acumulare Drăgănești”, în suprafață de 1.095 ha, „Lac acumulare Vidra”, în suprafață de 1.240 ha, „Lac acumulare Izvorul Muntelui”, în suprafață de 3.040 ha) cu valoare „0” în contractul de concesiune, care nu au fost evaluate de la data înregistrării lor în Inventarul centralizat. Bunurile din domeniul public al statului care fac obiectul contractului de concesiune au fost evaluate la nivelul anului 2004, fără ca acestea să fie ulterior reevaluate”, mai susține raportul Curții de Conturi.
Raportul mai indica și că în cazul unui număr de 20 de contracte-cadru de furnizare a energiei electrice la clienții finali încheiate între societate, în calitate de furnizor, și persoane juridice, în calitate de clienți non-casnici, societatea nu a respectat clauzele contractuale: nu a facturat lunar cantitățile de energie electrică livrate, cantitatea livrată fiind facturată ulterior consumului, după câteva luni sau nefacturată în condițiile în care, lunar, entitatea primea de la operatorii de distribuție situația consumurilor de energie electrică pe fiecare loc de consum.
”Astfel, s-a constatat faptul că o cantitate de 9.198.090,48 KWh de energie electrică livrată, în valoare de 8.074 mii lei, nu a fost facturată și TVA în valoare de 1.289 mii lei nu a fost înregistrată”. preciza documentul.
Societății Hidroelectrica i se reproșa că nu a impus constituirea de garanții financiare în cazul clienților care au devenit rău platnici; nu a solicitat operatorului de distribuție întreruperea alimentării cu energie electrică a clientului, în condițiile în care facturile nu au fost achitate la scadență. Această situație a condus la nerecuperarea contravalorii cantităților de energie electrică livrate, întrucât persoana juridică beneficiară a intrat în insolvență/faliment; . nu a urmărit recuperarea contravalorii energiei electrice livrate, în sumă de 12.324 mii lei; . nu a calculat, înregistrat și recuperat penalități de întârziere în condițiile stabilite prin contract, pentru neplata la termen a facturilor de energie electrică emise.
”Aceste aspecte au condus la nerealizarea de către entitate a veniturilor, la termenele și în cuantumul stabilit prin clauzele contractuale, neevidențierea și nerecuperarea penalităților de întârziere aferente debitelor neîncasate, cu consecințe constând în nerecuperarea contravalorii cantităților de energie electrică furnizate și în prejudicierea bugetului de stat cu valoarea TVA neevidențiată și neachitată în sumă de 1.289 mii lei.
În timpul misiunii de audit, societatea a luat următoarele măsuri: a calculat, facturat și înregistrat în evidența contabilă penalități de întârziere în sumă de 1.277 mii lei, aferente debitelor restante înregistrate în cazul a doi clienți; **⋅ a facturat și înregistrat în evidența contabilă energia electrică consumată și nefacturată la termen, în sumă totală de 8.074 mii lei; a încasat parțial din creanțele restante suma de 354 mii lei achitată de către trei clienți non-casnici.
Totodată, nu au fost întocmite și aprobate proceduri, metodologii sau politici de preț clare, concrete și transparente privind modul de derulare a contractelor de furnizare, precum și modul de stabilire, aprobare, ofertare și actualizare a prețului de furnizare a energiei electrice pentru clienții finali, fiind constatate situații în care:
- în cazul clienților non-casnici cu un consum maxim de 1000 MWh/an, ale căror contracte au fost încheiate pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii automate pentru perioade succesive de câte 12 luni, prețul de furnizare al energiei electrice active nu a fost modificat, fiind cel de la încheierea contractului sau a fost modificat sub prețul din oferta tip publicată pe site-ul entității;
- în cazul clienților non-casnici cu un consum mai mare de 1000 MWh/an, al căror preț de furnizare este stabilit prin ofertă personalizată, entitatea nu a pus la dispoziție documente privind modul de calcul al prețului stabilit prin oferta personalizată pentru fiecare client.