Acordul dintre România și Canada privind cooperarea în domeniul nuclear a fost modificat prin includerea unor prevederi legate de cooperarea trilaterală, care stipulează că autoritățile de la București și Otawa, precum și orice persoane aflate sub jurisdicțiile lor, pot coopera, în chestiuni legate de energia atomică, cu țări terțe și persoane de sub jurisdicțiile acestora. Modificarea adaptează astfel tratatul la realitatea implicării Chinei în proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, cu tehnologie canadiană de tip CANDU.
În iulie anul trecut, guvernele român și canadian au semnat un protocol suplimentar la acordul dintre cele două state privind cooperarea în domeniul nuclear, acord aflat în vigoare, cu modificări și adăugiri, din 1977.
Printre noutățile aduse de protocol se numără "includerea unor prevederi legate de cooperare trilaterală. Astfel, părțile sau orice persoane aflate sub jurisdicțiile respective ale părților pot coopera în comun cu țări terțe sau cu persoane aflate sub jurisdicțiile unor astfel de țări, în domeniile de cooperare prevăzute de acord, astfel cum este suplimentat de protocol", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege de ratificare a protocolului suplimentar semnat în vara anului 2015.
CITEȘTE ȘI Băncile americane avertizează că procedurile pentru Brexit vor provoca incertitudini semnificative Protocolul conține și o serie de prevederi menite să compatibilizeze acordul nuclear dintre România și Canada cu legislația UE și a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom).
"În urma notificării către Comisia Europeană, în baza art. 103 din Tratatul Euratom, a proiectului de protocol suplimentar la acordul România–Canada, opinia instituției UE din data de 1 iunie 2015 relevă faptul că nu au fost identificate, în cadrul proiectului de protocol notificat, elemente care ar putea împiedica aplicarea tratatului Euratom", se precizează în documentul citat.
În expunerea de motive este arătat că, în caz de conflict, incompatibilitate sau suprapunere între drepturile și obligațiile care decurg din protocol și acordul pe care îl suplimentează, pe de o parte, și drepturile și obligațiile care decurg din acordul Euratom - Canada, inclusiv din orice instrumente juridice care îl modifică sau care îl înlocuiesc, pe de altă parte, acesta din urmă va prevala.
"Protocolul este fundamental pentru cooperarea bilaterală dintre România și Canada în domeniul dezvoltării sustenabile a aplicațiilor energiei nucleare în scopuri pașnice, în speță, pentru continuarea operării în siguranță a unităților nucleare 1 și 2 de la CNE Cernavodă (avem în vedere operațiuni de îmbunătățire continuă a nivelului de securitate și siguranță nucleară și prelungirea duratei de operare a celor două unități nucleare), realizarea instalației de detritiere a apei grele și dezvoltarea grupurilor energetice unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, echipate cu reactoare de tip CANDU 6 care utilizează uraniu natural drept combustibil nuclear și apă grea ca agent de răcire și moderator", mai este menționat în document.
CITEȘTE ȘI Poșta Română a rambursat integral un împrumut de 100 mil. lei contractat de la Eximbank România în martie 2014 Luna trecută, AGA de la Nuclearelectrica, controlată de statul român, a decis prelungirea cu 4 luni a termenului-limită până la care compania și China General Nuclear Power Corporation trebuie să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, după ce deadine-ul inițial expirase pe 9 mai.
Nuclearelectrica, care administrează cele două reactoare nucleare ale centralei de la Cernavodă, a încheiat un contract pentru a cumpăra materia primă necesară, pulbere de dioxid de uraniu, cu firma canadiană Cameco, pentru o cantitate de 120 de tone, la un preț de 429 lei pe tonă, în timp ce Compania Națională a Uraniului (CNU), fostul furnizor, a primit un contract pentru procesare de material neconform, anunța, pe 4 iulie, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
CNU este singurul producător de uraniu din România și funcționează la cote de avarie, după ce singurul client, Nuclearelectrica, a reziliat contractul de furnizare și a preferat să cumpere uraniu mai ieftin din Canada, de la firma Cameco. Nuclearelectrica are nevoie de 240 de tone de pulbere de dioxid de uraniu pe an pentru a opera cele două reactoare de la Cernavodă și a renunțat la contractul cu CNU, după ce furnizorul a cerut un preț mai mare cu 76%, obligat fiind la această majorare de către Curtea de Conturi.
Noul furnizor de pulbere de uraniu al Nuclearelectrica, compania canadiană Cameco, a încheiat recent un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power. Acordul prevede posibilitatea dezvoltării în parteneriat a unor zăcăminte de uraniu, dar și colaborări în alte stadii ale ciclului nuclear. În anunțul privind încheierea acordului se subliniază că este vizată în primul rând dezvoltarea de proiecte noi, demarate de la zero, de explorare și producție de uraniu.
