Adunarea generală a acționarilor Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu peste 58% din acțiuni, a aprobat solicitarea conducerii companiei, de menținere la 50% a cotei procentuale din profitul pe 2020 care urmează să fie distribuită drept dividende.
Asta după ce, inițial, SGG solicitase distribuirea de dividende de cel puțin 90% din câștig.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
SGG transmisese Transelectrica și Transgaz, în baza unui memorandum avizat de Executiv, că reprezentanții statului în Adunarea Generală a Acționarilor/Consiliul de Administrație la companiile de stat și regiile autonome au fost mandatați să acționeze pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat al anului 2020, sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat. Măsura fusese justificată de premierul Florin Cîțu prin faptul că, după cum a susținut el, o parte consistentă din profituri erau alocate "pentru bonusurile managerilor, excursii și team-buildinguri în destinații exotice", Cîțu spunând că, odată cu aprobarea bugetului de stat, acele dividende merg către finanțele țării.
AGA Transgaz a aprobat acum propunerea conducerii Transgaz, de acordare de dividende în sumă totală de 95,839 milioane lei, reprezentând 50,01% din profitul net pe 2020, din care statul va încasa 56,075 milioane lei. SGG voia inițial ca Transgaz să dea dividende totale de 172,487 milioane lei (cu 76,648 milioane lei mai mari), adică 90% din profit, din care statul să încaseze circa 101 milioane lei.
Administratorii Transgaz au argumentat însă că majorarea cotei de dividende de la 50% la 90% din profit ar urma să afecteze negativ capacitatea investițională a Transgaz.
"Repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat de SNTGN Transgaz SA în anul 2020 sub formă de dividende are afecte negative asupra capacității Transgaz de a finanța proiectele de investiții cuprinse în planul de dezvoltare a sistemului național de transport (SNT) pe 10 ani, aprobat de ANRE, inclusiv asupra realizării: - celor aproximativ 3.200 km de conducte de transport de gaze naturale destinate racordării la SNT a tuturor localităților țării; - proiectului <Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor de la țărmul Mării Negre> (Marea Neagră - Podișor); - proiectelor propuse în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și aflate în stadiul de analiză; și poate determina imposibilitatea Transgaz de a finanța proiectele de dezvoltare strategice, cu încadrare în limitele de îndatorare impuse prin contractele de finanțare", se arăta într-un document transmis de CA-ul Transgaz acționarilor companiei.
Potrivit sursei citate, "Distribuirea de dividende în cotă mai mare de 50% (…) va limita capacitatea societății de a atrage sursă de finanțare necesară realizării investițiilor planificate și poate conduce la materializarea unui eveniment advers semnificativ care nu numai că va ridica gradul de îndatorare și costurile de finanțare ale societății, dar va da dreptul băncilor de a impune restricții cu impact direct asupra societății și a capacității de a finanța proiectele de investiții strategice".
La finalul anului trecut, Transgaz avea un grad de îndatorare de 3,52, determinat ca raport între împrumuturile nete contractate și profitul operational EBITDA, iar prin contractele de finanțare s-a angajat să își mențină gradul de îndatorare la cel mult 4 în 2021 și 2022 și maximum 3,5 în 2023 și ulterior.
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a anunțat recent că în această toamnă vor începe lucrările de construire a conductei Tuzla-Podișor, care va fi gata în aproximativ doi ani și va prelua gazele din Marea Neagră, investiție în valoare de circa 400 milioane euro. Tot recent, agenția de evaluare financiară Fitch a transmis, în documentul de confirmare a actualului rating de credit al Transgaz, că incertitudinile privind investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră afectează direct previziunile agenției, curba îndatorării Transgaz fiind dependentă de debutul (și, implicit, finalizarea) construcției conductei Tuzla-Podișor.
CA-ul Transgaz mai arăta în documentul trimis SGG că, potrivit Legii energiei, nu poate refuza solicitările de noi racordări la sistem și nici finanțarea lucrărilor necesare realizării acestora, având în plus obligația de a finanța lucrările de extindere a sistemului de transport în condiții de eficiență economică, amintind că are în plan construirea a circa 3.200 km de conducte de transport noi, destinate racordării la SNT a tuturor localităților țării.
"În prezent, la Transgaz au fost înregistrate 2.396 de adrese de la unități administrative teritoriale (UAT) sau Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (asocieri de UAT-uri – n.r.), prin care se solicit eliberarea avizului tehnic de principiu (ATP)/avizului tehnic de racordare (ATR) privind soluția tehnică de racordare la SNT, în scopul elaborării studiului de fezabilitate necesar pentru procedura de concesionare a serviciului de distribuție ori a racordării la SNT. S-a răspuns în termen legal la 2.354 de solicitări, celelalte 42 de solicitări fiind în analiză la Transgaz. (…) se poate observa că asigurarea surselor de finanțare pentru proiectele anunțate mai sus va avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației, al gradului de dezvoltare al UAT-urilor, cât și asupra creșterii siguranței în exploatare și operare a SNT. Prin realizarea acestor conducte se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a unui număr aproximativ de 432.670 de consumatori casnici și 7.900 de instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, agenți economic etc)", spuneau administratorii Transgaz, precizând că necesarul de finanțare pentru principalele proiecte interne de investiții ale companiei se ridică la peste 1 miliard de lei.
Proiectul este legat și de conceptul de cooperare Inițiativa Celor Trei Mări, lansat în 2015 și din care fac parte 12 țări de la Marea Baltică, Marea Adriatică sau Marea Neagră: Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Inițiativa are ca obiectiv consolidarea cooperării între membrii săi în domenii precum energia, infrastructura și securitatea, în special în fața Rusiei, pe care unele dintre aceste state o consideră o amenințare directă.
În 2020, fosta administrație Trump de la Casa Albă anunța că SUA va finanța proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în țări din cadrul Inițiativei, pentru a le consolida acestora independența energetică față de Rusia. Pe lista proiectelor luate în analiză în acest scop se află și etapa a 2-a a proiectului BRUA al Transgaz, de întărire a interconectării dintre sistemele de transport de gaze din România și Ungaria, prin asigurarea curgerii bidirecționale a gazelor pe conducta de legătură.
