Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, pregătește externalizarea sucursalei Electrocentrale Craiova II, producătorul de agent termic pentru încălzirea centralizată a municipiului, precum și atragerea de investitori care să se asocieze cu CEO în companii mixte dedicate fiecăruia dintre proiectele de construire de centrale noi pe gaz, eoliene și solare incluse în planul de restructurare și decarbonare a Complexului, idee anunțată în premieră luna trecută la videoconferința Profit Energy.forum.
Acționarii Complexului vor lua în discuție înspre aprobare, într-o ședință AGA convocată în august, "demararea operațiunii de divizare simetrică a Societății Complexul Energetic Oltenia SA prin transmiterea părții din patrimoniu aferent Sucursalei Electrocentrale Craiova II unei noi societăți care va fi astfel constituită (…) și mandatarea Directoratului Societății Complexul Energetic Oltenia SA să întocmească proiectul de divizare și proiectul de act constitutiv al societății ce va fi astfel constituită", potrivit unui document oficial al CEO analizat de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CET Craiova 2 este una dintre cele patru centrale ale Complexului Energetic Oltenia, alături de Rovinari, Turceni și Ișalnița. Unitatea de producție dispune de două grupuri de 150 MW, în cogenerare, și două CAF (cazan apă fiebinte), cu capacitate de câte 100 Gcal/oră, cu care asigură agentul termic ce alimentează sistemul centralizat de termoficare al Craiovei. Externalizarea sucursalei este inclusă în planul de restructurare al CEO.
În AGA se va discuta și aprobarea contractării de servicii de consultanță și asistență juridică, financiară și fiscală "în vederea organizării procesului de selecție a investitorului/investitorilor cu care Societatea va dezvolta parteneriate și va înființa societăți mixte".
Comisia Europeană a anunțat în februarie că a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române Complexului Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. Planul de restructurare inițial al CE Oltenia prevedea un sprijin de aproximativ 2 miliarde euro (9,93 miliarde lei), din care 1,33 miliarde euro (6,48 miliarde lei) reprezenta sprijin public din partea statului român, sub formă de granturi și de împrumuturi, Bruxelles-ul notând atunci că, pe baza informațiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piață nu susținea planul în acea etapă.
"În acest moment planul de restructurare și decarbonare al CEO revizuit este finalizat. Costul restructurării a crescut în varianta revizuită, de la 3,5 miliarde euro cât era inițial, iar creșterea se datorează bineînțeles scumpirii certificatelor CO2, de la 26-33 euro cât aveam inițial în ipotezele noastre la peste 50 euro, cât este în prezent în piață, și nu poate decât să crească în continuare de la acest nivel. Evident, crește și prețul electricității și cel al gazului. Am căutat soluții pentru acoperirea acestui cost ridicat, acest aspect fiind de altfel și baza uneia dintre obiecțiile Comisiei Europene față de varianta inițială a planului, Comisia semnalându-ne faptul că nu aveam aportul celorlalți acționari, alții decât statul român, al băncilor sau al altor investitori. Acest lucru s-a schimbat", a declarat luna trecută Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al directoratului CEO, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Potrivit acesteia, CEO este în prezent în discuții cu aproape 10 bănci, plus o instituție financiară internațională, precum și cu un număr mare de potențiali investitori.
"Am trimis un teaser la 45 de potențiali investitori în care prezentam activele companiei și proiectele existente. De vineri am deschis accesul la camera de date a CEO și cam 20 dintre cei invitați și-au manifestat interesul pentru proiectele noastre, de construire de centrale regenerabile (700 MW) și pe gaz (1.300 MW). Proiectele sunt cele mai avansate din România, având deja studii de fezabilitate și procedurile de autorizare deja demarate. Intenția este să ne asociem cu investitorii respectivi la niște companii de proiect (SPV – Special Purpose Vehicles) pe care le vom înființa, pe 1 iulie se va vota în AGA demararea procedurii prin care se vor înființa aceste companii mixte. Împreună cu Ministerul Energiei, am ajuns la concluzia că acesta este cel mai bun instrument", a mai spus directorul CEO.
Ea a mai arătat că, după ce investitorii vor fi efectuat un due dilligence, vor depune oferte neangajante în cursul lunii iulie, urmând ca în august-septembrie să existe deja o listă scurtă cu partenerii cu care vor fi înființate companiile de proiect.
"Ne propunem ca CEO să dețină pachetul majoritar de acțiuni la toate aceste companii. Printre investitorii interesați se numără și firme străine, și companii cu capital românesc. Unii sunt investitori strategici, alții – investitori financiari. De asemenea, băncile care ne vor sprijini în aceste proiecte sunt și din România, și internaționale. Există un interes foarte mare și până la urmă este firesc să fie așa, dat fiind importanța CEO în sistemul energetic din România și dimensiunile proiectelor, și toate aceste lucruri pe care le-am făcut de la începutul anului sperăm că vor contribui la o evaluare și o decizie pozitivă a Comisiei Europene asupra planului de restructurare revizuit al CEO", a punctat Diaconu-Pințea.
Oficialul CEO nu a dorit să anticipeze un termen cu privire la decizia Comisiei Europene, dat fiind complexitatea demersurilor care sunt efectuate.
"În timingul acestei decizii vor conta foarte mult deciziile de finanțare care au legătură cu planul. Proiectele noastre pe gaz, de 1.300 MW, sunt critice pentru întreg sistemul energetic național. Noi ne-am propus să le punem în funcțiune în 2026, moment în care ele vor fi complementare cu toate capacitățile regenerabile pe care România și-a propus să le pună în funcțiune, ca să putem retrage gradual capacitățile pe cărbune, aspecte pe care le-am semnalat și în discuțiile cu Comisia Europeană și credem că lucrurile acestea s-au înțeles. Iar în privința finanțării unor astfel de proiecte pe gaze, toate deciziile de finanțare vor fi sub mare presiune în următorii ani la nivel european, din cauza noii politici a UE. Anul trecut, din această cauză, s-au anulat proiecte pe gaz în valoare de 30 miliarde euro în Europa, ceea ce spune foarte mult despre perspectivele gazului în perioada următoare. Din discuțiile avute cu bănci și alte instituții financiare, avem o fereastră de oportunitate de 2-3 ani. Ne uităm și la Fondul de Modernizare al UE pentru o parte din cheltuielile de capital ale acestor proiecte și deciziile de finanțare se vor lua în octombrie, moment până la care România va trebui să aibă gata ghidul de finanțare în baza căruia se vor propune proiecte", a conchis Lăcrămioara Diaconu-Pințea.
