Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare, mai ieftin și mai rentabil producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din capital, a avut anul trecut o producție netă de energie de 16,517 milioane MWh, cu 13% peste cea din 2020 și reprezentând peste 28% din totalul la nivel național. În timp ce volumul vânzărilor de electricitate ale Hidrolectrica a crescut cu 7,2% în 2021, ridicându-se la 17,115 milioane MWh, suma încasată din aceste vânzări de către companie s-a majorat cu nu mai puțin de 70%, de la 3,42 milioane lei la peste 5,8 miliarde lei, potrivit datelor oficiale ale directoratului societății.
Prețul mediu rezultat din cele ale tuturor tranzacțiilor de vânzare încheiate anul trecut de Hidroelectrica a fost de 339,15 lei/MWh, cu peste 58% mai mare comparative cu situația din 2020 (214,28 lei/MWh), însă diferențele între diferitele tipuri de contracte și platforme sunt foarte mari.
Astfel, pe piețele pe termen lung ale OPCOM, Hidroelectrica a vândut anul trecut prin contracte forward o cantitate de 12,44 milioane MWh, cu peste 25% mai mare decât cea din 2020 și reprezentând aproape 73% din totalul vânzărilor din 2021 (circa 62% în 2020). Prețul mediu al acestor tranzacții a fost de 268,23 lei/MWh, cu numai 15% peste cel din anul anterior. În plus, în 2020, Hidroelectrica a vândut 3,15 milioane MWh și pe piața reglementată (aproape 20% din vânzările anului), la preț fix de numai 109,45 lei/MWh, obligație care a dispărut în 2021, în urma liberalizării pieței.
Cu totul altfel au stat lucrurile pe piața spot a zilei următoare (PZU). Vânzările din 2021 ale Hidroelectrica pe această platformă, de peste 2,75 milioane MWh (16% din total vânzări), au fost cu 56% mai mari față de 2020 (1,76 milioane MWh) și au avut un preț mediu de 413,13 lei/MWh, cu 86% mai mare decât în anul anterior, și au generat încasări de 1,138 miliarde lei (față de sub 393 milioane lei în 2020).
Cea mai mare scumpire a survenit însă pe piața de echilibrare. Anul trecut, Hidroelectrica a vândut aproape 721.000 MWh pe această piață (4,21% din total vânzări), la incredibilul preț mediu de peste 1.330 lei/MWh, ceea ce i-a adus încasări de mai mult de mai mult de 959 milioane lei.
La acestea s-au adăugat vânzările reprezentând dezechilibre pozitive, de circa 172.000 MWh (cam 1% din vânzări), cu preț mediu de 301,43 lei/MWh și încasări de 52 milioane lei.
Comparația cu anul anterior pe acest segment nu este posibilă, întrucât raportul directoratului Hidroelectrica pe 2020 pune la grămadă vânzările pe piața de echilibrare cu dezechilibrele pozitive. Însumat, acestea au însemnat în anul respectiv vânzări de 498.000 MWh (3,12% din total vânzări), cu preț mediu de 413,59 lei/MWh și încasări de 206 milioane lei.
În fine, pe segmentul de furnizare către clienți finali (populație și firme), Hidroelectrica a vândut anul trecut 1,03 milioane MWh (6% din vânzări), față de numai 620.000 MWh în 2020 (4% din vânzări), la prețul mediu de 310,17 lei/MWh, cu 18,5% mai mare față de anul anterior, și cu încasări de peste 319 milioane lei (162,2 milioane lei în 2020).
"Anul 2021 se poate caracteriza ca fiind anul extremelor, pe de-o parte, iar pe de alta anul în care trenduri importante în economia mondială au ajuns la un final și chiar s-au inversat. La finele celui de-al doilea an al pandemiei, efectele stimulentelor economice fără precedent s-au materializat în maxime istorice pe majoritatea piețelor de acțiuni și, totodată, în prețuri majorate în linie la toate mărfurile, generând pusee inflaționiste care inițial au fost caracterizate ca fiind tranzitorii, până spre finalul anului, când FED-ul a semnalat modificarea politicii monetare în sensul de reversare a stimulului lunar și chiar anunțând creșteri de dobândă pentru a contracara nivelul inflației", arată conducerea Hidroelectrica în raport.
Potrivit sursei citate, anul trecut, pe piața de energie din Europa a survenit o "furtună perfectă", întrucât s-au suprapus o serie de factori care s-au declanșat aproape concomitent și s-au alimentat unul pe celălalt, creând o spirală de creștere a prețurilor.
"În linii mari, momentul în care Europa a decis să implementeze pachetul privind economia circulară (așa-numitul pachet Green Deal), prin care țările membre vor deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2050, a coincis cu ieșirea omenirii din cea mai severă criză cauzată de pandemia provocată de virusul SARs-COV2, care a condus la o creștere generalizată a prețurilor la nivel mondial în ceea ce privește materiile prime. Pe de altă parte, reacția băncilor centrale (în special a FED, banca centrală a SUA), care au rulat programe de stimulare a economiei la o scară fără precedent pentru a compensa efectele devastatoare ale lockdown-ului economic mondial, este un alt catalizator și totodată amplificator al creșterilor prețurilor tuturor claselor de active și nu doar a sectorului primar – cel al materiilor prime, mărfurilor", se afirmă în raport.
Hidroelectrica dă ca exemple raliurile de pe burse din 2021 și "evoluțiile spectaculoase" ale prețurilor metalelor, materialelor de construcții și țițeiului, care au generat mai departe scumpiri pe întreg lanțul logistic.
"Rezumând, putem identifica 4 factori care au avut o evoluție fără precedent și care au condus la această spirala de creștere a prețurilor din piața de energie europeană: 1. Efectele repornirii economiilor după blocajele majore cauzate de pandemia Covid-19, cu efecte inflaționiste pe termen scurt înregistrate la aproape toate clasele de active; 2. Politica băncilor centrale de a inunda literalmente piața cu lichidități pentru a contracara efectele opririi economiei; 3. Politica energetică a UE, care a condus la triplarea prețului EUA–ului (certificatelor de carbon); 4. Creșterea accelerată a prețului gazelor naturale din ultimul trimestru al anului", conchide Hidroelectrica.
În opinia companiei, această criză "creează oportunitatea accelerării decarbonizării și a investițiilor în capacități noi din surse regenerabile, cât și în tehnologii de stocare eficientă a energiei electrice, pentru a capta energia produsă de sursele regenerabile intermitente".
