Sursele eoliene și solare au generat a cincea parte (22,28%) din electricitatea din Uniunea Europeană, în 2022, depășind pentru prima dată gazele naturale (19,91%), într-un sector dominat de nuclear și energie hidro (32,04%), conform datelor publicate de think tank-ul Ember Energy, relatează agenția EFE.
"Europa a evitat ce era mai rău din criza energetică", a subliniat într-un comunicat responsabilul cu data insight de la Ember, Dave Jones, care a adăugat că șocurile din 2022 au cauzat un mic avans în producția de electricitate pe bază de cărbune, dar un enorm impuls pentru regenerabile, motiv pentru care "orice teamă legată de o revenire a cărbunelui deja a murit".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În pofida faptului că această criză energetică a revitalizat producția pe bază de cărbune, creșterea utilizării acestui combustibil fosil pentru producerea de electricitate a fost de numai 1,5 puncte comparativ cu anul anterior, până la 15,99% din energia electrică produsă în blocul comunitar, și cu o tendință de scădere de 6% în ultimele patru luni din 2022, scrie Agerpres.
De fapt, cele 26 de centrale pe cărbune puse în situația de urgență au funcționat la o medie de 18% din capacitate și s-a utilizat doar o treime din cele 22 de milioane de tone adiționale de cărbune importate de UE anul trecut.
Însă, emisiile de dioxid de carbon din generarea de energie electrică în Uniunea Europeană s-au majorat cu 3,9% (26 milioane tone CO2), cu cele mai mari creșteri înregistrate în Germania (13 milioane tone CO2, +6,1 %), Spania (7,6 milioane tone CO2, +19%), Italia (6,9 milioane tone CO2, +9.3%) și Bulgaria (4,7 milioane tone CO2, + 23%), dar în scădere în Polonia, al doilea mare emitent din UE (minus 3,7 milioane tone CO2, -2,9 %).
Pe de altă parte, producția solară a avut un avans de 24% în 2022 și cea eoliană de 33% în UE și au dus la economii de 10 miliarde euro din înlocuirea gazelor naturale, conform Ember.
Douăzeci din cele 27 de state membre și-au bătut propriile recorduri, printre acestea numărându-se și Spania, datorită atât măsurilor politice, cât și cetățenilor, care și-au instalat panouri solare pe acoperișuri.
Țara cu cea mai mare producție de energie solară a fost în 2022 Olanda (14%), care a preluat conducerea de la Spania (12%). Spania se situa pe primul loc în topul UE în ceea ce privește noile capacități instalate (+21%), dar Țările de Jos au dublat această rată (51%).
Totodată, în 2022, cererea de electricitate s-a redus cu 7% comparativ cu anul anterior și cu 8,5% în ultimul trimestru al unui an în care UE s-a confruntat cu "o triplă criză" în sector: puternica scădere a livrărilor de gaze din Rusia și niște niveluri istoric scăzute de energie nucleară (din cauza blocării unei părți din parcul atomic al Franței) și hidro (din cauza meteorologice).
Blocajul din sectorul nuclear din Franța, care în 2022 a trecut de la exportator la importator net de energie electrică pe relația cu Germania, Spania și Marea Britanie, a evidențiat "cât de importante sunt interconexiunile pentru a asigura securitatea aprovizionării".
Această circumstanță explică, potrivit Ember, creșterea cererii de gaze pentru generarea de electricitate în Spania (22%) și Franța (29%), care "probabil că nu s-ar fi majorat dacă nu ar fi fost marile pierderi în ceea ce privește energia nucleară din Franța, care au avut ca rezultat exporturi mai mici în Spania".
Sectorul de energie din cele două țări a avut, de asemenea, de suferit din cauza celei mai grave secete înregistrate în ultimii 500 de ani în Europa, care a diminuat generarea de energie hidro cu 23% în Franța și cu 37% în Spania.
La nivelul UE, producția pe bază de gaze a crescut cu 0,8% și cea pe bază de combustibili fosili cu 3%.
Producția pe bază de combustibili fosili ar putea crește cu 20% în 2023 și, "cu sprijinul adecvat, energia solară ar putea să atingă noi recorduri", a estimat CEO-ul patronatului comunitar din domeniu, Solar Power Europe, Walburga Hemetsberger.
Ember preconizează că în viitor cărbunele va pierde din importanță și gazele, care se așteaptă să fie mai scumpe decât cărbunele, "cel puțin până în 2025", vor înregistra o scădere și mai mare ca urmare a avansului producției eoliene și solare și grație revenirii producției hidro și nucleare franceze.
"Aceasta demonstrează că reducerea cererii, împreună cu o creștere semnificativă a producției eoliene și solare, pot duce la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul energiei electrice. Nu trebuia să fie necesară o criză a gazelor pentru a înțelege asta și a acționa în consecință", a declarat coordonatoarea politicilor energetice din cadrul Climate Action, Elif Gunduzyeli.
Responsabilul patronatului european WindEurope, Giles Dickson, a salutat aceste date, dar a semnalat că "mai este mult de făcut" pentru a atinge obiectivele din sectorul regenerabilelor și a cerut o politică industrială bazată pe energii curate și "redesenarea" corect a pieței de electricitate.
