Consiliul de Administrație al companiei de stat Conpet, operatorul sistemul național de transport prin conducte al țițeiului, a convocat o AGA extraordinară a societății pe 19 mai pentru majorarea capitalului social al companiei cu 92,18 milioane lei. Din această sumă, 54,12 milioane lei reprezintă aport în natură al acționarului majoritar, Ministerul Energiei, constând în valoarea terenurilor pentru care Conpet a obținut certificate de proprietate. Acționarii minoritari vor trebui să scoată din buzunar peste 38 milioane lei cash pentru a-și conserva cotele de participare la capitalul Conpet.
Conpet este controlată de statul român prin Ministerul Energiei, cu 58,7% din acțiuni. Terenurile cu a căror valoare se propune majorarea capitalului social al companiei sunt în număr de 47 și cumulează o suprafață de 554.537 mp, certificatele de atestare a dreptului de proprietate fiind obținute de Conpet în perioada 2001-2005.
Companiile la care statul român deține participații au amânat multă vreme obligația legală de a-și majora capitalul social prin aport în natură al statului, reprezentând valoarea terenurilor întreprinderilor respective, pentru care acestea au obținut certificate de proprietate, fapt evidențiat și de către Curtea de Conturi, care a dispus, de altfel, în mai multe spețe de acest tip, declanșarea operațiunilor de majorare.
CITEȘTE ȘI Vasile Blaga, audiat ca martor la DNA într-un dosar de abuz în serviciu privind despăgubiri ilegale acordate de ANRP Unul dintre motivele de amânare a fost neclaritatea legislației în ceea ce privește metoda de stabilire a valorilor terenurilor cu pricina, cu care trebuie efectuate majorările de capital. Alte motive au fost ritmul lent cu care s-au obținut certificatele de atestare a dreptului de proprietate, dar și presiunile acționarilor minoritari ai companiilor de stat, deloc mulțumiți de perspectiva de a fi nevoiți să scoată din buzunar sume consistente pentru a-și conserva participațiile la aceste societăți.
Astfel, în timp ce Legea societăților comerciale nr. 31/1990 prevede că majorările de capital trebuie făcute cu valoarea actuală de piață a terenurilor, din momentul majorării de capital, stabilită de un evaluator autorizat, normele de aplicare a OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și a Legii 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin HG 577/2002, stipulează că majorările de capital trebuie efectuate cu suma rezultată din însumarea valorilor trecute în anexele certificatelor de atestare a dreptului de proprietate obținute pentru terenurile respective, reactualizate cu evoluția indicelui prețurilor de consum, calculată de INS.
Problema este că aplicarea celei de-a doua metode, care presupune indexarea cu inflația a valorii contabile a terenurilor companiilor de stat, are ca rezultat valori foarte mari cu care trebuie majorat capitalul social al acestora. Pe lângă asta, există îndoieli cu privire la pertinența acestei metode, care nu ține seama de corecția prețurilor activelor imobiliare din România în perioada crizei economice, după anii de boom.
CITEȘTE ȘI Regina Maria investește 2 milioane euro într-un centru de imagistică, găzduit de Euroclinic Această dilemă s-a manifestat deja în cazul Complexului Energetic Oltenia. Astfel, în decembrie anul trecut, în AGA companiei s-a propus majorarea capitalului social al Complexului cu peste 359 milioane lei, din care 277,03 milioane lei era aportul în natură al statului român, constând în valoarea unui număr de 62 de terenuri, în suprafață totală de peste 3.800 de hectare, iar restul de 82,04 milioane lei - banii cu care trebuiau să vină ceilalți acționari ai CE Oltenia pentru a-și menține participațiile la companie.
Cel mai important acționar minoritar al CE Oltenia este Fondul Proprietatea, care deține 21,56% din acțiunile Complexului. Astfel, pentru a nu-și vedea diluată această cotă de participare, FP ar fi trebuit să contribuie cu numerar în sumă de 77,4 milioane lei la majorarea de capital a companiei de stat.
Valoarea terenurilor era cea curentă de piață, stabilită de către un expert evaluator autorizat ANEVAR, în conformitate cu prevederile Legii societăților comerciale nr. 31/1990. Numai că, în AGA, acționarul majoritar, Ministerul Energiei, a respins majorarea de capital, contestând metoda de evaluare a terenurilor, și a solicitat conducerii CE Oltenia să stabilească valoarea acestora prin cealaltă metodă prevăzută de legislație, respectiv prin însumarea valorilor trecute în anexele certificatelor de atestare a dreptului de proprietate obținute pentru terenurile respective, reactualizate cu indicele prețurilor de consum.
CITEȘTE ȘI Angajații români visează la șefi care să ofere încredere și susținere, nu doar să dea ordine Asta în pofida faptului că, în nota de fundamentare a propunerii de majorare a capitalului, întocmită de directoratul companiei și supusă atenției acționarilor înainte de ședința AGA, se arăta că, dacă s-ar fi aplicat metoda de evaluare prevăzută legislația privatizării companiilor de stat, valoarea rezultată a terenurilor ar fi depășit 2 miliarde de lei și cu această sumă ar fi trebuit majorat capitalul CE Oltenia. Motivul este că multe dintre certificate de atestare a drepturilor de proprietate asupra terenurilor provin din urmă cu mult timp, destule datând de la începutul anilor 2000 și, în consecință, coeficientul de reevaluare, constând în rata cumulată a inflației, este foarte mare.
"Astfel, diferența între valoarea rezultată prin aplicarea coeficientului de reevaluare (2,087 miliarde lei) și valoarea terenurilor înregistrată în contabilitate (284,82 milioane lei) este foarte mare și ne vom afla în situația în care, la următoarea reevaluare a activelor (prevăzută de reglementările legale în vigoare – Codul Fiscal și Ordinul nr. 3055/2009), care se va efectua în anul 2015, cea anterioară fiind realizată în anul 2012, valoarea de piață a acestor terenuri să fie mult mai mică decât cea aferentă majorării de capital social", se arăta în nota de fundamentare, în care se arăta că, în aceste conmdiții, majorarea de capital ar fi vulnerabilă la contestații în justiție.
În ultimul său raport anual, Curtea de Conturi atrage atenția mai multor companii unde statul deține participații, dar și instituțiilor publice care reprezintă statul în acționariatul acestor companii, că nu s-au îndeplinit obligațiile de majorare a capitalului acestor societăți, prin aport în natură al statului, cu valoarea terenurilor pentru care au fost obținute certificate de proprietate.
Curtea de Conturi face astfel de observații la Nuclearelectrica, OMV Petrom, Distrigaz Sud (cumpărată de GDF Suez, actualmente Engie) și Nord (cumpărată de E.ON), Electrica Banat (Enel), Electrica Dobrogea (Enel), Electrica Moldova (E.ON), Electrica Oltenia (CEZ) și Electrica Muntenia Sud (Enel).
