Statul îi impută companiei de stat Complexul Energetic Valea Jiului penalități de neîndeplinire a obligației de achiziție de certificate CO2 de peste 100 milioane lei

Administrația Fondului de Mediu (AFM) din cadrul ministerului de resort îi impută companiei de stat Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), controlată integral de Ministerul Energiei, penalități de neîndeplinire a obligației UE de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia fosilă produsă la Paroșeni în 2023, în sumă de peste 100 milioane lei, relevă date analizate de Profit.ro.

Complexul Energetic Valea Jiului, fosta Societate Națională de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), este cel care a preluat în toamna lui 2023, prin dare în plată contra ștergerii unor datorii bugetare, termocentrala pe cărbune Paroșeni și exploatările de huilă Lonea, Lupeni, Vulcan și Livezeni de la Complexul Energetic Hunedoara, aflat de mulți ani în insolvență și sortit falimentului.

CITEȘTE ȘI România a început 2025 cu o creștere medie anuală a prețurilor de 5%, în ușoară scădere în ianuarie. Majoritatea alimentelor sunt mai scumpe față de acum un an, în timp ce creșterea este mai accentuată în cazul produselor nealimentare și al serviciilor

În octombrie 2024, AFM i-a emis CEVJ decizie de impunere de 114,4 milioane lei, reprezentând penalități pentru neachiziția de certificate CO2 aferente producției de electricitate din 2023. Acestea ar fi trebuit cumpărate până pe 30 aprilie 2024. Penalitățile sunt în cuantum de 100 euro/certificat neachiziționat. Prețul unui certificat ca atare, care taxează 1 tonă de emisii CO2 din producția de energie fosilă, este în prezent în jur de 80 euro/bucata pe piețele UE.

Însă CEVJ a contestat decizia de impunere în instanță, arătând că activele Complexului Energetic Hunedoara, inclusiv termocentrala Paroșeni, i-au fost transferate doar în octombrie 2023 și că legislația în vigoare prevede că obligațiile de plată născute până la data transferului rămân în sarcina societății insolvente, potrivit datelor din dosar, analizate de Profit.ro.

CITEȘTE ȘI VIDEO O dronă rusească a lovit centrala nucleară de la Cernobîl

Deocamdată, judecătorii au suspendat executarea deciziei de impunere, cu posibilitate de recurs pentru AFM, fiind în continuare pe rol procesul în care CEVJ cere anularea acesteia.

Suma imputată, de 114,3 milioane lei, reprezintă aproape dublul cifrei de afaceri realizate de CEVJ în prima jumătate a anului trecut, de 58,4 milioane lei, reprezentând încasări din activitatea proprie. Veniturile totale ale companiei în S1 2024 s-au ridicat la 258,8 milioane lei, însă numai grație subvențiilor de exploatare aferente ajutorului de stat acordat CEVJ, de aproape 198 milioane lei, care însă nu pot fi cheltuite pe certificate CO2, conform legislației sprijinului dat de la bugetul de stat. CEVJ a terminat semestrul cu profit net minuscul, de 6.865 lei, și peste 2.000 de salariați.

CITEȘTE ȘI Economia României a crescut anul trecut cu doar +0,9%, de patru ori mai puțin decât prognoza pe care a fost inițial făcut bugetul statului și în baza căreia au fost angajate cheltuielile publice

Tabelul definitiv de creanțe al insolventului Complex Energetic Hunedoara include datorii de aproape 3 miliarde lei față de AFM (peste 62% din total), acumulate în ani de zile și fără șanse de recuperare. În 2023, anul vizat de decizia de impunere de 114,4 milioane lei a AFM față de CEVJ, Hunedoara a avut venituri totale de aproape 537 milioane lei (din care încasări proprii de numai 96,2 milioane lei) și pierderi de peste 951 milioane lei.

CEVJ se judecă cu ANAF și pentru plățile compensatorii primite de foștii salariații concediați în perioada 2016-2021, după cum a relatat Profit.ro.

CITEȘTE ȘI SUA introduc “tarife reciproce” tuturor partenerilor comerciali. Acestea nu vor intra în vigoare imediat, iar guvernul va întocmi o listă pentru fiecare stat în parte, până la 1 aprilie

Comisia Europeană a aprobat în noiembrie anul trecut un ajutor de stat al României în valoare totală de aproape 4 miliarde de lei, care va fi acordat Complexului Energetic Valea Jiului până în 2032, anul în care producția de energie pe huilă de la Paroșeni și extracția de cărbune de la Lonea, Lupeni, Vulcan și Livezeni trebuie să ia sfârșit.

Banii vor acoperi costurile sociale pentru lucrătorii care și-au pierdut sau își vor pierde locurile de muncă din cauza închiderii minelor, precum și costurile legate de lucrările de siguranță și reabilitare necesare pentru închiderea celor patru mine, în special cele privind măsurile necesare pentru securizarea puțurilor de mină, repararea daunelor cauzate de minerit asupra mediului și recultivarea terenurilor după închiderea celor patru mine.

CEVJ a primit 300 milioane lei la rectificarea bugetară din septembrie 2024. Asta după ce, spre sfârșitul lunii mai a anului trecut, Parlamentul a decis prelungirea ajutorului de stat acordat anterior companiei, care urma să expire la 30 iunie, până la finalul anului 2024, precum și majorarea acestuia.