Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, primește o nouă derogare de la norma europeană care prevede că operatorii de transport și sistem nu trebuie să limiteze volumul capacității de interconectare transfrontalieră pusă la dispoziția exportatorilor și importatorilor din piața de energie electrică pentru a rezolva congestii interne în interiorul propriei zone de ofertare sau ca modalitate de a gestiona fluxurile din tranzacțiile interne ale zonelor de ofertare, asigurând un nivel minim de capacitate disponibilă pentru exportul și importul de energie electrică de 70% din capacitatea totală de transport.
Compania românească a primit o derogare similară și pentru anul 2020.
Acum, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pregătește o decizie de derogare în ceea ce privește capacitatea minimă de transport disponibilă pe care Transelectrica trebuie să o asigure anul viitor pentru comerțul transfrontalier cu energie electrică cu Ungaria.
Potrivit unui Plan de acțiuni avizat de Guvern prin Memorandum, în 2022, capacitatea minimă disponibilă pentru exporturi și importuri asigurată de România pe granița cu Ungaria ar fi trebuit să fie de 41% din capacitatea totală de transport.
Recent, însă, Transelectrica a solicitat ANRE derogare de la acest angajament, astfel încât să i se permită să asigure o capacitate minimă de schimb de energie cu Ungaria de numai 33% anul viitor, argumentând că, în caz contrar, poate fi afectată siguranța în funcționare a sistemului energetic românesc. 33% înseamnă 800 MW.
"Aplicarea de către Transelectrica SA în anul 2022 a unui proces individual de redispecerizare în vederea atingerii capacitații minime disponibile prevăzute în Planul de acțiuni nu este realizabilă din cauza insuficienței acțiunilor de remediere la nivel național. Această situație este cauzată în principal de faptul că aproximativ 80% din capacitatea de producție a României este situată în jumătatea de sud a țării, fără potențial de redispecerizare suficient în zona de vest și nord-vest care să conducă la creșterea capacității disponibile pentru comerțul interzonal pe granița România – Ungaria", se arată într-un document al Autorității.
Potrivit sursei citate, lipsa coordonării între regiunii devine critică pentru România în situații cu export mare de putere din zona de sud – est a Europei Continentale către zona centrală.
"Mai precis, perioadele când România importă energie electrică pe granițele cu Bulgaria și Serbia (granițele din sud) și exportă pe granițele cu Ungaria și Ucraina (granițele de vest și de nord – vest) implică un stres major pentru sistemul energetic național, cu fluxuri ce pot depăși limitele de siguranță pe elementele din rețeaua electrică de transport. Aceste tranzite de putere prin România, coroborate cu o producție mare în centralele electrice eoliene și hidroelectrice din zona de sud a Romaniei, conduc la: • creșterea fluxurilor de putere pe elementele interne LEA 400 kV Smârdan – Gutinaș, Gura Ialomiței – București Sud și Pelicanu – București Sud, cauzate de scăderea importantă a circulației de putere pe LEA 400 kV Rahman – Dobrudja și Stupina – Varna; • creșterea fluxurilor de putere în rețeaua de 220 kV din zona de sud – vest a țării din cauza faptului că LEA 400 kV Țânțăreni – Kozlodui preia cea mai mare parte a importului din Bulgaria și puterea este transferată în principal prin rețeaua de 220 kV către zona de vest a țării. Aceste tranzite de putere conduc la depășiri ale limitelor de siguranță în funcționare la verificarea criteriului de siguranță (N – 1) în rețeaua de transport care nu pot fi rezolvate fără măsuri coordonate de redispecerizare și comercializare în contrapartidă", se mai spune în document.
Sursa mai menționează ca problemă lipsa proceselor coordonate la nivel regional pentru calculul de capacitate și analizele de siguranță: "(…) pentru cele două granițe din afara UE nu există un proces coordonat privind siguranța în funcționare. Schimburile de energie pe granițele cu Bulgaria, Serbia și Ucraina sunt considerate fixe în procesul de calcul de capacitate coordonat din RCC Core pentru granița România – Ungaria. Orice deviație de la aceste valori prognozate cu două zile înainte de ziua de livrare a energiei electrice conduce la încărcări diferite pe elementele critice de rețea cu riscuri pentru siguranța în funcționare a sistemului energetic național".
Acolo se mai precizează că Transelectrica va depunde toate eforturile pentru ca ținta finală, de 70%, prevăzută pentru anul 2026, să nu fie afectată.
Conform raportului Transelectrica pentru primele 9 luni ale anului, eliminarea congestiilor structural din sistemul energetic național și creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier se poate realiza prin noi investiții în rețeaua de transport.
"Punerea în funcțiune a LEA 400 kV Nădab – Oradea Sud va conduce la deblocarea zonelor 110 kV Arad și Oradea și astfel la eliminarea congestiei structurale cauzate de LEA 110 kV Salonta – Chișinău Criș. De asemenea, va fi eliminată congestia structurală cauzată de AT 400 MVA, 400/220 kV Roșiori. Celelalte congestii structurale vor fi eliminate în urma realizării proiectului de trecere la 400 kV a axului 220 kV Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Arad. Pentru atingerea cerinței de 70%, în conformitate cu articolul 16(8) din Regulamentul (UE) 943/2019, sunt necesare inclusiv proiectele investiționale LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă – Stâlpu, cu un circuit intrare/ieșire în stația Gura Ialomiței și trecerea la 400 kV a axului Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu, respectiv LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Smârdan – Gutinaș. Transelectrica SA, în calitate de operator de transport și sistem, investește în creșterea capacităților de interconectare și pentru ca România să aibă pe unde să importe mai multă energie electrică. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2021, asigură o capacitate transfrontalieră semnificativă cu țările cu care funcționează interconectat – Bulgaria, Ungaria, Serbia și Ucraina – de 2.800 MW la export din România și de 3.000 MW la import în România", se menționează în raport.
Mecanismul de alocare a capacității de interconexiune constă în organizarea de către Transelectrica de licitații anuale, lunare, zilnice și intrazilnice. Cele anuale, lunare și intrazilnice sunt explicite - se licitează doar capacitatea de transport, iar cele zilnice cu Ungaria sunt implicite - se alocă simultan cu energia și capacitatea prin mecanismul de cuplare. Veniturile obținute sunt utilizate de către operator ca sursă de finanțare a investițiilor pentru modernizarea și dezvoltarea capacității de interconexiune cu sistemele vecine.
"Prin programul investițional în care s-a angajat compania, se urmărește ca, în următorii cinci ani, capacitatea transfrontalieră să se dubleze, ceea ce va permite dezvoltarea piețelor de energie electrică cuplate la nivel european, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Uniunii Europene, <Piața internă de energie electrică> și <Energie curată pentru toți europenii>", se mai spune în raportul Transelectrica.
