Aderlyne Limited, investitor în proiecte de energie solară în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, pentru încălcarea tratatului internațional Carta Energiei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Mai mulți producători de energie regenerabilă cer despăgubiri României pentru modificări legislative care au dus la tăierea subvențiilor primite de aceștia.
Aderlyne este înregistrată în Cipru și, potrivit informațiilor disponibile, analizate de Profit.ro, este controlată de omul de afaceri Augustin Oancea, proprietarul grupului Tinmar, cu operațiuni majore în comerțul cu energie, gaze și produse petroliere.
Tinmar Energy este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică. Anul trecut, proprietarul grupului, Augustin Oancea, transmitea pentru Profit.ro că a continuat investițiile în sectorul energiei regenerabile și deține în operare 77 MW- parcuri fotovoltaice.
"Suntem în due dilligence pentru achiziția a încă 25 MW până la sfârșitul lui Q3 2021. Sperăm să ajungem astfel la o putere instalată de peste 100 de MW. Practic vom reuși să dublăm capacitatea de producție față de 2019 când dețineam 50 MW, prin cele 6 parcuri dezvoltate în regie proprie încă din anul 2012", spunea atunci Oancea.
De atunci, procesele au continuat. În total, România a fost reclamată la ICSID pentru nerespectarea tratatului Carta Energiei, în 5 proceduri de arbitraj, de către investitori în energie regenerabilă din Austria, Cipru, Germania, Italia, Olanda, Grecia, Cehia, Luxemburg, Marea Britanie și Turcia. Profit.ro a relatat pe larg despre aceste spețe, inclusiv aici, aici și aici.
Aderlyne este al doilea investitor, după Clara Petroleum, care vine în fața ICSID cu o astfel de reclamație împotriva României după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că Tratatul privind Carta Energiei este incompatibil cu legislația comunitară.
Tratatul internațional Carta Energiei din 1994, semnat și ratificat și de către România, prevede, printre altele, că investițiile în proiecte energetice ale unei companii dintr-o țară semnatară în alta "se vor bucura de cele mai constante mãsuri de protecție și siguranță și nici o parte contractantã nu va afecta sub nici o formă, prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii, activitãțile lor de management, întreținere, folosire, fructificare sau înstrãinare".
Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți. De asemenea, a fost plafonată acreditarea capacităților de producție de energie regenerabilă noi pentru accesul la schema de sprijin pe bază de certificate verzi.
Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori, astfel încât, de câțiva ani, organizațiile profesionale ale industriei se plâng că mulți producători de energie verde nu-și mai pot acoperi costurile și intră în insolvență sau faliment. Generozitatea subvențiilor a redus o perioadă prețul energiei pe piețele angro, dar l-a majorat la consumatorii finali.
