În prezent, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria, intră în România mai multe gaze decât sunt reexportate în Ungaria, pe la Csanapalota, majoritatea acestora nefiind gaze rusești, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la PROFIT ENERGY.forum.
Conferința este organizată cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz, OMV Petrom, Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Premier Energy, Vimetco Alro, Complexul Energetic Oltenia, Tinmar Energy, Hidroelectrica, Nova Power&Gas, Nuclearelectrica și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Potrivit ministrului, principala preocupare a guvernanților este să găsească alte surse de gaz, pentru că este clar că începând de anul trecut am asistat la o manipulare a pieței (de către Gazprom - n.r.).
Sâmbătă, ministrul Energiei a fost prezent la Sofia la inaugurarea interconectorului dintre Bulgaria și Grecia, prin care urmează să fie aduse în România gaze din gazoductul TANAP/TAP și din terminalul GNL din Grecia. “Deja circulă gaze pe interconector, gaze care vor ajunge în Bulgaria și România și, de aici, în Republica Moldova și către Europa Centrală”, a anunțat ministrul.
Referindu-se la modificările efectuate de Senat la OUG 119, ministrul susține că nu are nimic de obiectat în ceea ce privește extinderea plafonărilor, cu condiția încadrării în anvelopa bugetară disponibilă.
Referitor la modificarea bazei de emitere a facturilor, consumul curent, cum propune Senatul, sau cel pe 2021, cum prevede ordonanța, ministrul susține că, în oricare variantă, se va ajunge tot facturi de regularizare.
“Fizic este imposibil de citit 8 milioane de contoare, se va ajunge tot la estimări și recalculări și facturi de regularizare în toate variantele. Dacă se plătește la consumul din cursul lunii, consumatorii trebuie să învețe să citească singuri contoarele și să trimită indexul (furnizorilor - n.r.). Părerile sunt împărțite, este o decizie a colegilor din Camera Deputaților (cameră decizională - n.r.)”, a explicat oficialul.
Ministrul s-a referit și la o ofertă postată săptămâna trecută pe site-ul Nuclearelectrica, prin care a fost scoasă la vânzare o cantitate de energie electrică la un preț de 450 lei/MWh, în condițiile în care pe OPCOM nu se încheie niciun contract pe termen de livrare mai mare de o zi nici măcar la plafonul de 1.300 de lei/MWh până la care guvernul este dispus să compenseze furnizorii.
“Mi se pare că nu ar trebui să existe tranzacții la preț mai mare, atât timp cât am reglementat ca tot ce trece peste 450 lei/MWh se duce la buget (prin plata contribuției de solidaritate introdusă prin OUG 119 - n.r.) . Mi se pare un semnal în piață”, susține ministrul.
Acesta a reamintit că, până pe 1 noiembrie, producătorii, majoritatea controlați de statul român, au obligația să-și stabilească strategia de vânzare pentru anul viitor.
“De aceea nu nu sunt tranzacții pe 2023. Eu cred că vom asista la contracte semnate la prețuri mai mici”, estimează oficialul guvernamental.
Ministrul s-a referit și la modificarea OUG 119 în Senat care prevede obligativitatea impusă producătorilor de energie de a vinde 70% din producție către furnizori cu clienți finali în portofoliu.
“Am văzut prevederea, nu pot să mă pronunț asupra acelui procent de 70%, dar susțin semnarea de contracte bilaterale cât mai mari cu industria și cu furnizorii care au în portofoliu clienți finali”, a declarat ministrul.
