Municipiul București stă pe resurse de ape geotermale extrem de importante, însă nu sunt valorificate aproape deloc, iar investiția de aproximativ 30 de milioane de euro din nordul Capitalei, în județul Ilfov, este una infimă pentru o economie regională atât de dezvoltată, a afirmat prefectul Capitalei, Rareș Hopincă.
"Municipiul București stă pe resurse de ape geotermale extrem, extrem de importante. Nu sunt valorificate aproape deloc. S-a făcut o investiție foarte importantă în nordul Capitalei, în județul Ilfov, unii spun că-i mare, alții spun că nu-i mare. Este în jur de 30 de milioane de euro. Pentru o economie regională atât de dezvoltată, cum e cea a municipiului București, este investiție infimă.
Această investiție, în cascadă, aduce o serie de multe, multe alte investiții. Să vă dau un exemplu: observând o necesitate concretă, în sensul că sunt două avioane pe zi - erau cel puțin - din Tel Aviv, care veneau la București pentru Therme - au fost investitori israelieni care au dorit să-și construiască în Balotești, în proximitatea investiției de la Therme, un fel de sate turistice exclusiv pentru cetățenii israelieni care vin, stau în România 3-4 zile, doar pentru a merge la Therme. Și asta e doar o investiție care valorifică o cantitate infimă din resursele municipiului București", a menționat Rareș Hopincă, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, potențialul este mult mai mare, însă "restanța nu este a investitorilor", ci în primul rând a autorităților.
El și-a exprimat speranța că se pot îndrepta lucrurile "pas cu pas", pornind de la un moment zero, unde spunem: "Avem această resursă, o putem folosi și pentru dezvoltarea unor programe, produse turistice, dar o putem folosi și pentru eficiența energetică la nivelul regiunii București-Ilfov".
"Sunt necesare investiții dar, raportat la cât se investește într-un sistem de termoficare în București, de exemplu, care crapă din toate încheieturile, investiția în astfel de produse sustenabile ar fi mult, mult mai mică. Aș vrea să aduc în discuție următorul lucru: de prea multe ori, când ne referim la turismul de sănătate, vedem drept beneficiari ai acestui turism oameni bolnavi, ceea ce nu e deloc corect. Noi restrângem foarte, foarte mult o întreagă activitate la o nișă, la un segment de public mult mai mic față de toți cei care ar putea fi beneficiarii acestui produs", a adăugat Rareș Hopincă.
