Planurile producătorilor de vehiculele electrice se împiedică de creșterea puternică, de aproape trei ori, a prețului cobaltului folosit la baterii, relatează Bloomberg.
Când BMW a anunțat că proiectează versiuni electrice ale SUV-ului X3 și Mini, prețul a 21 de kilograme de cobalt, cantitatea de metal necesară pentru o baterie auto, era de sub 600 de dolari, scrie News.ro.
După doar 16 luni, prețul țintă al cobaltului se apropie de 1.700 de dolari și creștere în fiecare zi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pentru producătorii auto care vor să se concentreze pe vehiculele electrice, creșterea prețului cobaltului a fost o trezire dură la realitate, despre cât de mult se bazează succesul lor pe un metal care să găsește în mare parte într-una dintre cele mai corupte și subdezvoltate țări din lume, Republica Democrată Congo.
”Creșterea a devenit tot mai rapidă în ultimul an”. Trebuie să urmărim cu atenție evoluțiile, în special în cazul litiului și cobaltului, din cauza pericolului unui deficit al ofertei”, a declarat Markus Duesmann, director pentru achiziții al BMW, responsabil cu contractarea materiilor prime utilizate la bateriile litiu-ion, cum sunt cobaltul, manganul și nichelul.
Ca și alți producători concurenți, BMW vrea să fie lider al celei mai mari revoluții din transporturile auto de la inventarea motorului cu combustie internă, având în plan fabricarea a 12 modele de automobile electrice, până în 2025.
Directorii de companii nu au luat însă în considerare, acum doi ani, necesitatea de a deveni experți în domeniul prospectării metalelor.
Producătorii auto se află în prezent pe un teren nefamiliar, în care companii miniere ca Glencore și China Molybdenum au pentru prima oară toată puterea de negociere, pentru a discuta despre ofertă.
”Sunt mult mai mari, dar realitatea este că cei ca noi dețin toate cărțile”, a afirmat Trent Mell, director general la First Cobalt, care extrage cobalt în nordul regiunii Ontario și poartă negocieri cu productorii auto pentru livrări pe termen lung.
Ceea ce complică procesul este faptul că cobaltul provine din Republica Democrată Congo, unde corupția este împământenită în afacerile curente.
Statele Unite au impus săptămâna trecută sancțiuni împotriva unui partener de lungă durată al grupului Glencore, miliardarul israelian Dan Gertler, pentru că acesta s-ar fi folosit de relațiile apropiate avute cu președintele congoles Joseph Kabila pentru a-și asigura afaceri în industria minieră.
În calea negocierilor se află și un obstacol de natură etică. Statul african produce peste 60% din cobaltul extras la nivel global, din care o cincime este extras de mineri în mod artizanal, cu mâinile, iar unii dintre aceștia sunt copii. Acest stat intenționează și să dubleze taxa impusă pentru exploatarea cobaltuluo.
Dacă fiecare dintre miliardele de vehicule aflate în circulație ar fi înlocuite astăzi de un Tesla Model X, ar fi necesare 14 milioane de tone de cobalt, de două ori rezervele mondiale.
Chiar și în cazul unui scenariu mai realist, în care oamenii ar conduce 30 de milioane de vehicule electrice până în 2030, ar fi necesar ca producția de cobalt să crească de peste trei ori, potrivit unui studiu comandat de grupul Glencore firmei de analiză a pieței CRU Group.
Pentru a se adapta noii realități, unii producători auto angajează geologiști pentru a învăța msi multe despre minerale, care ar putea deveni într-o zi la fel de importante pentru transporturi cum este petrolul în prezent.
Dacă istoria se va repeta, cererea mare pentru cobalt nu va dura. La începutul anilor 2000, prețul paladiului, utilizat pentru convertorii catalitici care elimină particulele poluatoare din gazele de eșapament, s-a triplat în doi ani, din cauza temerilor legate de ofertă.
Ulterior, producătorii auto au găsit soluții pentru a utiliza mai puțin din acest metal, iar cererea a scăzut cu o treime.
Ford Motor a fost nevoit să revizuiască în scădere valoarea activelor cu 1 miliard de dolari după scăderea valorii stocurilor sale de paladiu.
Bateriile automobilelor electrice ar putea urma o tendință similară.
O altă soluție poate veni prin reciclarea bateriilor uzate, care ar putea adăuga la ofertă 25.000 de tone de metale, până în 2025, potrivit estimruilor făcute de CRU.
