Draftul de buget al companiei controlate de austriecii de la OMV prevede diminuarea în 2026 cu 15,6% a volumului de vânzări de gaze, de la 47,4 TWh în 2025 la 40 TWh anul acesta.
Asta deși producția de gaze este estimată să scadă cu numai 0,5%, de la 33,9 la 33,8 TWh.
″Volumele de vânzări de gaze naturale se estimează că vor scădea față de 2025, ca urmare a surselor de aprovizionare și oportunităților de tranzacționare reduse″, este explicația OMV Petrom.
Pe de altă parte, compania se așteaptă la creșterea cu 13,7% a producției sale de energie electrică, de la 4,7 la 5,3 TWh. Principalul activ de generare al OMV Petrom pe acest segment este centrala pe gaze de la Brazi.
″Producția netă de energie se așteaptă să fie mai mare comparativ cu 2025; centrala electrică de la Brazi va fi în revizie planificată in T2 2026: pe o durată de 26 de zile cu întreaga capacitate, iar restul trimestrului pentru jumătate din capacitate″, se arată în proiectul de buget.
Guvernul a decis pe 5 martie, prin ordonanță de urgență, înlocuirea de la 1 aprilie a actualei plafonări la 0,31 lei/kWh a prețului final la gaze naturale pentru populație cu o reglementare în legătură cu care a promis în repetate rânduri că va face ca prețul facturat de furnizori consumatorilor casnici să nu depășească acest nivel de la data respectivă, dar care nu obligă furnizorii să se încadreze în plafon, care este eliminat din lege.
Esența noii reglementări, care va fi în vigoare până la primăvara viitoare (31 martie 2027), este menținerea unui preț angro reglementat cu care producătorii interni sunt obligați să le vândă furnizorilor volumele necesare pentru asigurarea consumului clienților casnici și al centralelor de producție de energie termică, precum și pentru umplerea depozitelor subterane de înmagazinare la minimum 90% din capacitate cu volume destinate acelorași 2 tipuri de clienți menționate.
Acest preț angro reglementat la producător, care reprezintă grosul prețului final de furnizare, scade cu 8,3% de la 1 aprilie, de la nivelul actual de 120 lei/MWh la 110 lei/MWh. Cantitățile vândute la preț reglementat sunt scutite de supraimpozitarea specifică aplicată producătorilor de gaze, atât onshore, cât și offshore, iar redevențele sunt calculate la prețul de referință de 110 lei/MWh.
Nereglementat rămâne însă costul, inclus în prețul final, al gazelor naturale procurate de furnizori din import pentru consumul casnicilor și CET-urilor, în momentele în care producția internă este insuficientă pentru asigurarea acestuia, în principal în perioadele de iarnă grea, precum cea din momentul de față.
Ordonanța de urgență stipulează că prețul final facturat de către furnizori consumatorilor casnici va fi valoarea cea mai mică dintre prețul contractual pe care aceștia îl au în prezent și prețul final calculat pe bază de costuri prin metodologia prevăzută de actul normativ, având ca elemente principale: prețul angro reglementat la producători de 110 lei/MWh, marja reglementată la furnizori de 15 lei/MWh și limitarea dezechilibrelor incluse în prețul final la cel mult 10% din contravaloarea gazelor naturale destinate populației și CET-urilor.
Autoritățile au promis că, în nici una dintre variante, nu se va depăși actualul plafon de 0,31 lei/kWh, însă marea necunoscută rămâne volumul și costul gazelor pe care furnizorii vor fi nevoiți să le achiziționeze din import, în principal de pe piețele spot, în momentele în care producția internă va fi insuficientă pentru acoperirea necesarului de consum al populației și CET-urilor.
În această privință, îngrijorător este faptul că, recent, prețul angro al gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri a depășit nivelul de 300 lei/MWh (0,3 lei/kWh), din cauza războiului purtat de Israel-SUA împotriva Iranului, în primul rând a atacurilor asupra facilităților petroliere și gaziere din regiunea Orientului Mijlociu.
În plus, UE pare decisă să meargă înainte cu implementarea calendarului de interzicere totală a importurilor de gaze din Rusia.
