Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, ar putea prelua linia de procesare de octoxid de uraniu de la uzina Feldioara a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), o altă variantă luată în calcul de companie fiind instalarea unei linii de procesare la fabrica proprie de combustibil nuclear de la Pitești.
Astfel, acționarilor Nuclearelectrica li se va prezenta luna viitoare o informare cu privire la rezultatul analizei comparative între varianta de instalare a unei linii de procesare de pulbere U3O8 la FCN Pitești și cea de preluare a liniei de procesare deja existente la CNU Feldioara.
Pe ordinea de zi a AGA se mai află aprobarea mandatării Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica pentru a realiza o analiză de tip due dilligence (tehnic, mediu, financiar, juridic) în vederea unei potențiale preluări a liniei de procesare de la CNU Sucursala Feldioara.
Luna trecută, plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat o lege inițiată de PSD care prevede că acel combustibil nuclear necesar centralei de la Cernavodă, constând în pulbere de dioxid de uraniu, va fi produs pe teritoriul României de către CNU, controlată integral de stat prin Ministerul Energiei. Legea a fost promulgată chiar astăzi de către președintele Klaus Iohannis.
"În vederea menținerii ciclului integrat de fabricație a combustibilului nuclear în România, necesar funcționării reactoarelor nuclearo-energetice de tip CANDU, combustibilul nuclear, respectiv pulberea de dioxid de uraniu, sunt produse pe teritoriul României de către Compania Națională a Uraniului SA", prevede legea.
Aceasta stipulează că, în cazul în care CNU nu va putea asigura integral necesarul de combustibil al centralei Cernavodă, atunci Nuclearelectrica, operatorul centralei, va avea dreptul de a achiziționa combustibil nuclear prin organizarea de licitații, deci inclusiv de la furnizori externi. De asemenea, în situația în care sursa autohtonă de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu nu corespunde calitativ în raport cu specificațiile tehnice elaborate de proiectantul tehnologiei CANDU, întreaga cantitate de pulbere necesară va putea fi achiziționată de către Nuclearelectrica din import.
Adoptarea legii a venit la scurt timp după ce Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autoritățile române CNU, care se confruntă cu grave probleme financiare, sunt conforme cu normele UE.
Centrala de la Cernavodă se alimentează în prezent exclusiv cu fascicule de combustibil nuclear (bare de uraniu) produse la fabrica de profil de la Mioveni, sucursală a Nuclearelectrica. Materia primă din care este realizat combustibilul nuclear, respectiv octoxidul de uraniu și ulterior pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu, este produsă în România de către CNU, la uzina de la Feldioara. CNU extrage și minereu de uraniu, din minele Crucea și Botușana.
De la finalul anului 2015, însă, Nuclearelectrica a cumpărat pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu în special din import, de la compania canadiană Cameco, după ce Curtea de Conturi a obligat CNU să majoreze cu 76% prețul de vânzare practicat în raport cu Nuclearelectrica. Acest fapt a determinat operatorul centralei de la Cernavodă să rezilieze contractul de furnizare semnat în 2014, ceea ce a creat probleme financiare grave celor de la CNU.
De asemenea, din cauza lipsei alocărilor bugetare în acest scop în cadrul Ministerul de Interne, CNU a întrerupt o bună perioadă de timp livrarea de octoxid de uraniu pentru stocurile constituite la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS).
De altfel, în expunerea de motive a proiectului se menționează că se are în vedere modificarea HG nr. 1.009/2009, în baza căreia Curtea de Conturi a obligat CNU să majoreze prețul, ca și a HG-urilor privind constituirea stocurilor de siguranță și consum pentru centrala de la Cernavodă.
Potrivit ultimelor date publice disponibile, CNU a suferit pierderi de 91,7 milioane lei în 2016, iar proiectul de buget al companiei pe 2017 prevedea adâncirea acestora la aproape 94 milioane lei, în condițiile în care se estima că veniturile vor rămâne la un nivel similar cu cel consemnat în 2016. În 2015, CNU a avut pierderi de 143,4 milioane lei la o cifră de afaceri de 149,3 milioane lei.
