Investigația Executivului de la Bruxelles a fost demarată pe 27 februarie, România fiind informată despre demers printr-o scrisoare având aceeași dată. Acum, începând de astăzi, alte părți potențial interesate au la rândul lor la dispoziție o lună pentru a-și prezenta eventualele observații.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Invitația către "alte părți" de a prezenta observații și comentarii a fost publicată în Jurnalul Oficial (JO) al UE, împreună cu o serie de constatări preliminarii ale Comisiei.
În ianuarie 2022, Bruxelles-ul a aprobat, condiționat, un ajutor de restructurare în valoare de 2,66 miliarde euro (13,15 miliarde lei) acordat de România pentru CE Oltenia, sprijinind planul de restructurare a acestei societăți pentru perioada 2021-2026. Comisia a aprobat ajutorul de restructurare în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (Orientările S&R).
Ulterior, în decembrie 2025, România a notificat un plan de restructurare modificat, care prevede majorarea ajutorului de restructurare cu 200 milioane euro, de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro, și prelungirea perioadei de restructurare cu trei ani, până la sfârșitul anului 2029.
“În această etapă, Comisia are îndoieli cu privire la compatibilitatea planului de restructurare modificat cu cerințele prevăzute la punctele 124 și 125 din Orientările S&R”, potrivit documentului publicat acum în Jurnalul Oficial.
În special, Comisia transmite că intenționează să verifice dacă planul de restructurare modificat prezentat de România va asigura, la sfârșitul duratei planului de restructurare (2029), viabilitatea pe termen lung a beneficiarului, fără a recurge la ajutor suplimentar.
De asemenea, Comisia are îndoieli cu privire la caracterul rezonabil al duratei planului de restructurare modificat (până la sfârșitul anului 2029).
În plus, Comisia are îndoieli cu privire la contribuția proprie a beneficiarului sau a creditorilor sau investitorilor terți la costurile de restructurare, care trebuie să crească în mod corespunzător cu valoarea majorată a costurilor preconizate în prezent.
Exectivul UE atrage atenția că România nu a furnizat măsuri suplimentare de atenuare a denaturărilor concurenței create de ajutorul de restructurare suplimentar.
Comisia are îndoieli, de asemenea, în această etapă, cu privire la faptul că întârzierile raportate privind punerea în aplicare a planului de restructurare aprobat se află în afara controlul beneficiarului sau al statului membru, precum și cu privire la faptul că relaxarea în timp a condițiilor - la care este supusă compatibilitatea ajutorului de restructurare aprobat - nu ar justifica o reducere a cuantumului ajutorului.
“Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE, solicită României să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care pot ajuta la evaluarea ajutorului, în termen de o lună de la data primirii prezentei scrisori”, transmite Comisia.
Executivul UE amintește condițiile pe care România trebuia să le îndeplinească în cadrul planului inițial de restructurare a CE Oltenia (până la 31 decembrie 2026), printre care eliminarea treptată a capacității de lignit, reducerea forței de muncă, scăderea treptată a emisiilor de CO2, reducerea capitalului social și majorarea ulterioară a acestuia, înființarea de vehicule cu scop special (SPV) pentru noile investiții, semnarea de acorduri de finanțare în valoare de până la 350 de milioane de euro cu băncile, divizarea centralei electrice Craiova, crearea unei filiale pentru activitățile de lignit și cesionarea a cel puțin 20% din acțiunile CE Oltenia.
“România susține că mai multe închideri de cariere miniere și capacități de producție, divizarea centralei electrice Craiova, înființarea societăților cu scop special în legătură cu proiecte de energie regenerabilă, reducerea capitalului și parțial majorarea capitalului au fost implementate în termenul stabilit în Decizie (decizia de aprobare a ajutorului de stat sub planul inițial de restructurare - n.r.).
Cu toate acestea, până în prezent nu au fost implementate mai multe închideri de cariere miniere și capacități de producție, crearea unei “filiale de lignit” care să cuprindă active de producție legate de lignit, reducerea personalului - care de fapt a crescut cu personal temporar -, scăderea emisiilor de CO2 - care au crescut -, semnarea unor acorduri bancare și vânzarea a 20% din acțiunile CE Oltenia”, arată Comisia.
Din acest motiv, România a notificat planul de restructurare schimbat, care prevede următoarele modificări:
- o prelungire cu trei ani a perioadei de restructurare până la sfârșitul anului 2029 în loc de 2026, din cauza întârzierilor în dezafectarea capacităților de lignit și în punerea în funcțiune a noilor capacități de producție, precum și în închiderea carierelor miniere aferente și în reabilitarea unei microhidrocentrale
- o creștere a ajutorului aprobat, de la aproximativ 2,66 miliarde euro la aproximativ 2,86 miliarde euro.
România a explicat că CE Oltenia a dezafectat patru din zece unități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și, prin urmare, și-a redus structural prezența pe piață.
Planul de restructurare modificat prevede că unitățile de lignit rămase vor continua să funcționeze pe piața energiei electrice în mod regulat, acestea urmând să fie păstrate ca rezervă tehnică, generând energie electrică dacă va fi solicitată.
În consecință, CE Oltenia ar păstra o capacitate de producere a energiei electrice pe bază de lignit de 1.650 MW până la sfârșitul anului 2029, arată Comisia.
“România susține că termenul prelungit de dezafectare a capacității de producere a energiei electrice pe bază de lignit permite sincronizarea eliminării treptate cu punerea în funcțiune întârziată a noilor capacități.
Pentru a satisface cererea de energie electrică și a preveni orice penurie, România susține că este important să se înceapă mai întâi exploatarea noilor capacități înainte de a le închide pe cele vechi”, potrivit documentului citat.
Costurile totale ale planului inițial de restructurare a CE Oltenia erau estimate la 3,94 miliarde de euro. România s-a angajat să ofere 1,76 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, în timp ce finanțarea din Fondul de modernizare s-a ridicat la 896 de milioane de euro (în total 2,66 miliarde euro).
CE Oltenia urma să contribuie la finanțarea costurilor de restructurare cu 1,28 miliarde de euro (32% contribuție proprie), provenind din împrumuturi bancare (350 de milioane euro), participație privată la entități cu scop special (250 de milioane euro), contribuție în natură sub formă de terenuri (104 milioane euro) și venituri încasate din vânzări (574 de milioane euro).
Conform planului de restructurare modificat, România estimează că CE Oltenia va înregistra pierderi până la sfârșitul perioadei de restructurare prelungite din 2029, în principal din cauza costurilor ridicate cu personalul și emisiile de CO2.
De asemenea, România susține că terenul cu care CE Oltenia a contribuit în natură la capitalul SPV-urilor a fost reevaluat la 204 milioane de euro, în loc de 104 milioane de euro, conform evaluării din planul inițial de restructurare.
Programul de punere în funcțiune și dezafectare a capacităților de producție ale CE Oltenia, conform Planului de Restructurare Modificat:
Cheltuielile inițiale de capital pentru noile centrale fotovoltaice și CCGT din cadrul SPV-urilor au fost depășite, ceea ce a dus la o creștere a fondurilor așteptate din Fondul de modernizare, pe care România o notifică ca ajutor suplimentar, arată Comisia.
Costurile totale majorate vor fi finanțate și prin credite bancare suplimentare de 356 milioane de euro, care vor fi contractate de CE Oltenia și parteneri privați.
România susține că Scrisorile de Mandat pentru împrumuturile sindicalizate au fost semnate pentru proiectele fotovoltaice cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și pentru proiectele de gaze cu Banca Comercială Română (BCR) în calitate de coordonatori ai sindicalizării.
Potrivit autorităților române, în prezent, ambele bănci desfășoară procesul de due diligence, care ar trebui să conducă la semnarea acordurilor de împrumut sindicalizat pentru noile investiții.
România mai susține, în notificarea trimisă Comisiei, că Planul de restructurare modificat este finanțat parțial cu o creștere a contribuției proprii de 3,19 miliarde de euro, ajungând astfel, împreună cu fondurile deja angajate în cadrul planului de restructurare inițial, la 4,47 miliarde de euro.
România a explicat că principala sursă suplimentară de contribuție proprie provine din veniturile din vânzările de energie electrică ale CE Oltenia din perioada 2021-2025, din care România consideră 70% a fi contribuție proprie.
Comisia și-a exprimat îndoielile că aceste venituri pot fi acceptate drept contribuție proprie din partea României, constatând existența unei duble probleme în acest sens.
În primul rând, în ceea ce privește veniturile generate în perioada 2021-2025 încheiată, aceste venituri încasate au fost utilizate pentru a acoperi costurile normale de exploatare suportate efectiv în aceeași perioadă, inclusiv costurile cu personalul, costurile financiare sau amortizarea care au fost deduse, astfel încât doar venitul (profiturile) net generat ar putea fi considerat, în cel mai bun caz, drept contribuție proprie potențial disponibilă pentru a acoperi costurile de restructurare preconizate, conform Comisiei.
În al doilea rând, în ceea ce privește perioada de acum până la sfârșitul perioadei de restructurare - prelungită până în 2029, se preconizează că CE Oltenia va înregistra un profit net negativ (pierdere) în fiecare an, deoarece veniturile preconizate sunt mai mici decât costurile preconizate.
“Chiar dacă CE Oltenia ar fi putut genera un profit net neașteptat de aproximativ 600 de milioane de euro până în 2025, nu există dovezi care să sugereze că CE Oltenia a creat o rezervă sau un depozit extern alimentat cu aceste profituri și pus deoparte pentru a acoperi costurile de restructurare preconizate până la sfârșitul anului 2029 sau pentru a reduce valoarea ajutorului de restructurare, sau că a utilizat profiturile neașteptate pentru a avansa implementarea planului și revenirea acestuia la viabilitatea pe termen lung.
Prin urmare, din veniturile încasate și utilizate pentru a acoperi costurile de exploatare suportate până la sfârșitul anului 2025, în această etapă nu se poate identifica nicio contribuție proprie suplimentară la finanțare sau la acoperirea costurilor de restructurare prezente sau viitoare preconizate până la sfârșitul perioadei de restructurare”, transmite Comisia.
Referitor la asigurarea unei finanțări bancare de 356 milioane de euro pentru planul de restructurare la CE Oltenia, Comisia ia act de progresele înregistrate de România în asigurarea finanțării prin împrumut și recunoaște că avansarea suficientă a investițiilor subiacente poate fi o condiție necesară pentru un angajament ferm și obligatoriu din partea băncilor care le finanțează.
“Cu toate acestea, Comisia nu a primit dovezi documentate, care ar permite concluzia că scrisorile de mandat din partea băncilor constituie un angajament ferm și obligatoriu din punct de vedere juridic. Prin urmare, Comisia are îndoieli, în acest stadiu, că fondurile menționate în scrisorile de mandat pot fi considerate o contribuție proprie reală și efectivă”, potrivit Executivului UE.
Comisia își exprimă scepticismul și referitor la reevaluarea terenurilor furnizate SPV-urilor de către CE Oltenia drept contribuție în natură la înființarea acestora.
Creșterea valorii contribuției în natură cu 100 de milioane euro (de la 104 milioane euro în planul inițial de restructurare) “nu pare să corespundă unei noi tranzacții sau unui nou activ, ci provine dintr-o evaluare actualizată a terenului CE Oltenia.
În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că această creștere se bazează pe ipoteze fiabile și, prin urmare, poate fi considerată o contribuție proprie suficient de reală și efectivă.
Pentru a fi acceptată drept contribuție proprie, credibilitatea acestei evaluări trebuie mai întâi confirmată, având în vedere că depășește cu aproape 100% evaluarea anterioară de 104 milioane euro, întocmită de PwC și acceptată de co-investitorii SPV-urilor”, potrivit Comisiei.
Executivul UE cere României să clarifice, în acest sens, dacă noua sumă se referă la aceleași active și, dacă da, de ce valoarea lor aproape s-a dublat sau dacă natura compoziției sau valoarea intrinsecă s-a modificat între timp.
“Având în vedere cele de mai sus, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că sursele de finanțare propuse de România constituie o contribuție proprie la costurile de restructurare care este reală și efectivă”, subliniază Comisia.
După cum a anunțat Profit.ro, CE Oltenia a pregătit măsuri de eficientizare, optimizare și reorganizare, inclusiv disponibilizări de personal, pentru a se repune pe picioare, după ce anul trecut a înregistrat o pierdere contabilă de peste 1 miliard de lei.
Măsurile au fost anunțate de Guvern odată cu aprobarea, prin memorandum, a exceptării CE Oltenia de la legislația austerității, pentru ca salariaților să le poată fi acordate anul acesta tichete de masă de 35 lei/post lucrat.
Întârzierea memorandumului a dus la proteste în rândul minerilor și energeticienilor, precum și la tensiuni între Ministerul Energiei, acționarul majoritar al CE Oltenia, și premierul Ilie Bolojan, după cum a relatat Profit.ro.
″Prin exceptarea Societății Complexul Energetic Oltenia SA de la aplicarea prevederilor art. XL și cele ale art. XLI din Legea 296/2023, activitatea societății nu va fi perturbată, fiind înlăturat riscul unor posibile litigii de muncă pentru revendicarea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă și în contractele individuale de muncă″, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Potrivit sursei citate, urmare a discuțiilor din data de 19.02.2026 purtate la sediul Guvernului de prim-ministrul Ilie Bolojan, Complexul Energetic Oltenia a transmis Ministerului Energiei măsurile de eficientizare, optimizare și reorganizare care se vor adopta de către societate în anul 2026 pentru redresarea companiei.
″Totalul economiilor în anul 2026 la nivelul societății, în urma aplicării măsurilor de eficientizare, reorganizare și disponibilizare, vor fi de circa 440 de milioane de lei″, se menționează în comunicat.
Potrivit calculelor Profit.ro, suma este echivalentul a peste 29% din cheltuielile de personal ale CE Oltenia bugetate pe 2025, de 1,506 miliarde lei, și a 10,6% din totalul cheltuielilor din bugetul pe anul trecut, de 4,147 miliarde lei.
Bugetul anticipa însă că CE Oltenia va termina anul 2025 pe plus, cu un profit net modic, de 33.000 lei, ceea ce nu s-a întâmplat.
Potrivit sindicaliștilor, decizia angajaților de a intra în greva foamei a venit în contextul în care aproximativ 1.500 de angajați ai companiei, încadrați cu contracte individuale de muncă pe perioadă determinată, mulți dintre ei lucrând de peste trei ani în cadrul societății, riscă ”în mod abuziv” să rămână fără loc de muncă începând cu 1 aprilie.
