Ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, a declarat că, din punctul său de vedere, nu se pune problema renunțării la subvențiile pe care primăriile le acordă operatorilor de termoficare centralizată din bugetele locale, pentru că aceste subvenții sunt menite să acopere pierderile tehnologice din rețele, nefiind normal ca cetățenii să suporte aceste pierderi pe facturi.
El a făcut această declarație după ce jurnaliștii i-au semnalat faptul că premierul Florin Cîțu a exprimat recent o poziție potrivit căreia s-ar putea renunța la această subvenționare, în contextul compensațiilor pe care Guvernul intenționează să le acorde consumatorilor casnici în urma scumpirilor masive ale energiei și gazelor naturale.
"Nu am văzut declarația dânsului, am văzut anumite comentarii în presă, dar după părerea mea, acea subvenție pe care UAT-urile o dau este o subvenție pentru pierderile care sunt în rețele, pentru că nu este normal ca cetățenii să plătească pierderile pe care rețelele, care sunt în proprietatea primăriilor, le au. Și sunt pierderi foarte mari, uitați-vă numai la București ce pierderi sunt. Atunci când rețelele vor fi reabilitate, când vom avea avea rețele comune de producție, transport și distribuție de energie termică, atunci sigur, nu cred că va mai fi nevoie de acea subvenție, dar câtă vreme trebuie să acoperim aceste pierderi, nu cred că se pune problema (renunțării la subvenție – n.r.)", a spus Virgil Popescu.
Premierul Florin Cîțu declarase săptămâna trecută că, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind protecția socială a consumatorului vulnerabil de energie, primăriile nu ar mai trebui să acorde din bugetele locale așa-numita "subvenție pentru gigacalorie", menită să acopere diferența dintre costurile reale ale operatorilor de termoficare centralizată și prețurile reduse facturate întregii populații, precum și contravaloarea pierderilor tehnologice ale acestor operatori.
"Acesta este rolul Legii consumatorului vulnerabil, de a face tranziția la un sistem în care subvenția să se acorde doar pentru persoanele care au nevoie. Pentru că astăzi, de exemplu, în București, subvenția o primesc și cei care câștigă foarte mult, ceea ce nu este corect. Această lege a consumatorului vulnerabil va ajuta acele persoane care au nevoie cu adevărat de ajutor și nu pe toată lumea. Până la urmă, această subvenție a și întreținut un sistem ineficient, care le-a permis și primarilor, și companiilor, să nu dorească să eficientizeze sistemul, pentru că aveau această subvenție de la buget. Din ce știu eu, Bucureștiul are cea mai mare subvenție pe gigacalorie și totuși, Bucureștiul are cel mai mare venit pe cap de locuitor. Mi se pare ridicol acest lucru și ar fi trebuit să vină această soluție și din partea Primăriei. N-a venit, o să vină acum, de la noi: doar cei care cu adevărat au nevoie vor primi ajutor, sunt foarte mulți care nu au nevoie de ajutor, mai ales în București. Odată cu legea consumatorului vulnerabil, această subvenție nu ar mai trebui acordată, doar cei care au nevoie ar trebui să primească, ceilalți ar trebui să plătească, dar ceilalți ar trebui să pună presiune pe producătorii de energie să se eficientizeze. Știm cu toții că, de fapt, o mare parte din costul pe care îl plătim reprezintă pierderi în sistem, pentru că nu se fac investiții și așa mai departe. Cumva trebuie să tranșăm lucrurile, ori avem companii eficiente, ori… Nu putem de la buget să susținem ineficiența la nesfârșit", spusese Cîțu.
Până la apariția Legii consumatorului vulnerabil de energie, această subvenție pentru operarea sistemelor centralizate de încălzire, destinată operatorilor acestor sisteme, era acordată în paralel cu ajutoarele sociale pentru încălzire prin termoficare centralizată, având ca beneficiari consumatorii de energie termică cu venituri mici.
Subvențiile date de primării din bugetele locale operatorilor de termoficare centralizată, pentru menținerea unui preț de facturare al gigacaloriei mai mic decât costurile reale de operare a sistemelor centralizate, sunt acordate în baza unei ordonanțe de Guvern din 2006, care prevede că, în situația în care autoritățile administrației publice locale aprobă prețuri locale ale energiei termice facturate populației mai mici decât prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației, acestea asigură din bugetele locale sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației.
Potrivit Ordonanței, dacă primăriile nu cuprind în bugetul local aceste sume sau nu efectuează plata acestor sume către furnizorii de energie termică potrivit programului aprobat prin buget, furnizorii de energie termică sesizează Ministerul Administrației și Internelor și, în baza ordinului comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice, direcțiile generale ale finanțelor publice alocă bugetelor locale cotele defalcate din impozitul pe venit, cuvenite acestora potrivit legii, numai pentru plata obligațiilor către furnizorii de energie termică, până la lichidarea obligațiilor respective.
În baza acestei ordonanțe a fost elaborată o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană, a cărei perioadă de aplicare a fost prelungită succesiv. Ea urma să expire la 30 iunie anul acesta, însă a fost prelungită până la 30 iunie din 2023, printr-un ordin comun emis în vară de ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, și de ministrul de atunci al Finanțelor Publice, Alexandru Nazare. În acel moment, proiectul Legii consumatorului vulnerabil de energie, elaborat de Guvern în martie, fusese deja adoptată de Senat și se afla în proceduri parlamentare la Camera Deputaților.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat recent că, dacă va crește prețul gigacaloriei, sunt bani pentru majorarea subvenției, însă o constrângere poate veni din interpretarea juridică a contractului pe care îl are municipalitatea cu Comisia Europeană și a precizat că o decizie se va lua în Consiliul General al Municipiului București.
Directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica, Claudiu Crețu, declara la jumătatea lunii iulie că operatorul are datorii de peste 500 de milioane de lei către furnizori și, în același timp, de încasat peste 500 de milioane de lei de la Primăria Municipiului București.
"Situația financiară a companiei este una foarte dificilă. Compania are datorii de peste 500 de milioane de lei către furnizori și în același timp are de încasat peste 500 de milioane de lei de la Primăria Municipiul București. Nu este vorba de atacuri politice. Demersurile legale pe care Termoenergetică le face pentru recuperarea banilor nu au niciun substrat politic. Este momentul să scoatem sistemul de termoficare de sub discuțiile politice. Este momentul să înțelegem că acest sistem de termoficare - de fapt infrastructura energetică a orașului - este o infrastructură de mare importanță și trebuie tratată ca atare", a afirmat Claudiu Crețu.
ELCEN a solicitat Termoenergetica plata sumelor restante către companie, care la jumătatea lunii iulie se ridicau la peste 379 de milioane de lei. În notificarea adresată Termoenergetica, transmisă și Primăriei Capitalei și ministerelor Energiei, Finanțelor și Dezvoltării, ELCEN cere și sesizarea Ministerului Dezvoltării în vederea emiterii unui ordin comun al ministrului Dezvoltării și al celui al Finanțelor pentru a aloca bugetului local al municipiului București cotele defalcate din impozitul pe venit cuvenite, doar pentru plata obligațiilor către Compania Municipală Termoenergetica București în valoare de peste 504 milioane de lei, reprezentând contravaloarea subvenției pentru energia termică livrată populației, în perioada ianuarie - mai 2021. ELCEN invocă datoria mare pe care o are către furnizorul de gaze naturale și către furnizorii de servicii auxiliare, care la jumătatea lunii mai se ridica la 181,6 milioane de lei, dar și o adresă primită de la ROMGAZ la jumătatea lunii mai, care informa că, în situația neachitării obligațiilor de plată, va sista livrarea de gaze naturale către companie.
