„România nu a importat produse petroliere sau țiței din Federația Rusă începând cu anii 2022 și 2023. România nu a avut niciodată un contract direct cu Gazprom. Mai mult, România nu va importa produse petroliere sau țiței din Federația Rusă. Orice încălcare a legislației în vigoare privind importul de produse petroliere sau țiței din Rusia va fi sancționată fără ezitare. România nu face compromisuri atunci când este vorba de independența sa energetică”, a precizat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, potrivit News.ro
În ceea ce privește importurile de cărbune, ministerul amintește că importurile din Federația Rusă au fost interzise începând cu august 2022, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 5-lea pachet de sancțiuni economice al UE.
Referitor la țiței și produse petroliere, Ministerul Energiei afirmă, în răspunsul transmis News.ro, că, în conformitate cu cadrul de sancțiuni stabilit prin Regulamentul Consiliului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive ca urmare a acțiunilor Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, modificat prin pachetele ulterioare, operatorii economici din România, începând cu 5 decembrie 2022, nu au mai importat țiței din Federația Rusă, iar începând cu 5 februarie 2023 au fost oprite și importurile de produse petroliere din Federația Rusă.
În cazul importurilor de gaze naturale, Ministerul Energiei precizează că România nu importă gaze naturale din Federația Rusă.
”Pentru a asigura necesarul de consum intern, România importă gaze naturale din Europa Occidentală prin interconectorul Szeged–Arad și din Europa de Sud prin punctele de interconectare cu Bulgaria — Kardam1–Negru Vodă1 (Coridorul Trans-Balcanic) și Giurgiu–Ruse„, menționează instituția, amintind, însă, că CE negociază un proiect de regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Federația Rusă, care include un set de obligații clare și etapizate, menite să elimine importurile de gaze și petrol din Rusia într-un mod ordonat și să consolideze securitatea energetică generală a UE
Mai multe țări din UE înregistrează o creștere a importurilor de energie din Rusia în 2025, iar printre acestea se numără Franța, Olanda, România și Portugalia. În cazul României, este vorba de o creștere de 57 la sută. Astfel, Europa continuă să finanțeze ambele părți implicate în război, spre furia președintelui Donald Trump. Ajutorul militar acordat Kievului este contrabalansat de plățile pentru energia furnizată Moscovei, arată o analiză Reuters.
Blocul și-a redus dependența de Rusia, furnizorul cândva dominant, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, a importat energie rusă în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, potrivit unei analize Reuters a datelor furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), o organizație independentă de cercetare cu sediul la Helsinki.
Șapte dintre cele 27 de țări membre ale UE au crescut valoarea importurilor față de anul precedent, inclusiv cinci țări care susțin Ucraina în război. Franța, de exemplu, a înregistrat o creștere a achizițiilor de energie rusă cu 40%, până la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Olanda a înregistrat o creștere de 72%, până la 498 de milioane de euro, arată analiza.
În timp ce porturile cu infrastructură pentru gaz natural lichefiat (GNL) din țări precum Franța și Spania servesc ca puncte de intrare pentru livrările Rusiei în Europa, gazul nu este adesea consumat în aceste țări, ci este trimis mai departe către cumpărători din întreaga Uniune, comentează Reuters.
UE a parcurs un drum lung din 2021.
În acel an, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul a importat energie rusă în valoare de peste 133 de miliarde de euro, potrivit datelor CREA.
În ianuarie-august anul acesta, factura UE s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro – o fracțiune din nivelurile dinainte de război și o scădere de 21% față de aceeași perioadă din 2024, arată cifrele.
Ungaria și Slovacia – care mențin legături strânse cu Kremlinul și resping orice idee de renunțare la gazul rusesc – rămân importatori majori, reprezentând împreună 5 miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile UE planificate asupra GNL, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.
Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie din Rusia în acest an, cu 11%, potrivit datelor. Franța și Țările de Jos sunt însoțite de alte patru țări ale căror guverne susțin Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%).
