În cazul României, este vorba de o creștere de 57 la sută. Astfel, Europa continuă să finanțeze ambele părți implicate în război, spre furia președintelui Donald Trump. Ajutorul militar acordat Kievului este contrabalansat de plățile pentru energia furnizată Moscovei, arată o analiză Reuters.
Țările europene, inclusiv Franța, se numără printre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei. Dar mai multe dintre ele și-au intensificat importurile de energie din Rusia, care aduc miliarde de euro economiei de război a Moscovei, scrie Reuters.
În al patrulea an al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană rămâne în poziția ingrată de a finanța ambele părți implicate în conflict. Livrările sale importante de ajutor militar și umanitar către Kiev sunt contracarate de plățile comerciale către Moscova pentru petrol și gaze, scrie News.ro.
„AUTOSABOTAJ”
Blocul și-a redus dependența de Rusia, furnizorul cândva dominant, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, a importat energie rusă în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, potrivit unei analize Reuters a datelor furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), o organizație independentă de cercetare cu sediul la Helsinki.
Șapte dintre cele 27 de țări membre ale UE au crescut valoarea importurilor față de anul precedent, inclusiv cinci țări care susțin Ucraina în război. Franța, de exemplu, a înregistrat o creștere a achizițiilor de energie rusă cu 40%, până la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Olanda a înregistrat o creștere de 72%, până la 498 de milioane de euro, arată analiza.
În timp ce porturile cu infrastructură pentru gaz natural lichefiat (GNL) din țări precum Franța și Spania servesc ca puncte de intrare pentru livrările Rusiei în Europa, gazul nu este adesea consumat în aceste țări, ci este trimis mai departe către cumpărători din întreaga Uniune.
Vaibhav Raghunandan, specialist în relațiile UE-Rusia la CREA, a descris creșterea fluxurilor ca „o formă de autosabotaj” din partea unor țări, având în vedere că vânzările de energie sunt cea mai mare sursă de venituri pentru Rusia, care poartă un război împotriva Ucrainei susținute de Europa. „Kremlinul obține, literalmente, fonduri pentru a continua să-și desfășoare forțele armate în Ucraina”, a punctat el.
TRUMP I-A CRITICAT PE LIDERII EUROPEI
Plățile UE către Moscova pentru energie au fost supuse unei noi analize după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a criticat pe liderii europeni în discursul său din fața Adunării Generale a ONU, luna trecută, cerându-le să înceteze imediat toate aceste achiziții.
„Europa trebuie să ia măsuri”, a spus Trump. „Nu pot continua să facă ceea ce fac. Cumpără petrol și gaze din Rusia în timp ce se luptă cu Rusia. Este jenant pentru ei și a fost foarte jenant când am aflat eu despre asta”, a punctat șeful Casei Albe.
Ministerul francez al Energiei a declarat pentru Reuters că valoarea importurilor de energie din Rusia ale Franței a crescut în acest an, deoarece a deservit clienți din alte țări, fără a numi țările sau companiile respective. Datele privind piața gazelor sugerează că o parte din importurile franceze din Rusia sunt trimise mai departe către Germania, potrivit analiștilor Kpler.
Guvernul olandez a declarat că, deși susține planurile UE de a renunța treptat la energia rusă, până când aceste propuneri nu vor fi incluse în legislația UE, nu are puterea de a bloca contractele existente între companiile energetice europene și furnizorii ruși.
UE, care a interzis deja majoritatea achizițiilor de țiței și combustibil rusesc, a anunțat planuri de accelerare a interdicției privind gazul natural lichefiat (GNL) rusesc până în 2027, față de 2028 termenul inițial.
GNL, CEL MAI MARE IMPORT DE ENERGIE RUSĂ ÎN UE
GNL reprezintă în prezent cea mai mare import de energie rusă în UE, reprezentând aproape jumătate din valoarea totală a achizițiilor, arată datele.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze datele privind importurile din 2025. Șeful energiei din blocul comunitar a declarat luna trecută că retragerea treptată de la achiziția de combustibili fosili ruși a fost concepută pentru a se asigura că țările membre nu se confruntă cu creșteri ale prețurilor la energie sau cu penurii de aprovizionare.
Propunerile, care prevăd o interdicție totală a tuturor achizițiilor de petrol și gazelor rusești începând cu 2028, înseamnă că banii europeni ar mai putea susține efortul de război al Kremlinului pentru încă un an sau mai mult.
Trump afirmă că petrolul și gazul din SUA ar putea înlocui aprovizionarea pierdută din Rusia, iar mulți analiști spun că o astfel de schimbare este posibilă, deși ar spori dependența Europei de energia din SUA într-o perioadă în care Washingtonul folosește tarifele ca instrument politic.
„UE a acceptat să cumpere mai multă energie din SUA pentru a răspunde cererilor foarte puternice ale SUA de a opri importurile din Rusia”, a declarat Anne-Sophie Corbeau, cercetătoare la Centrul pentru Politica Energetică Globală al Universității Columbia. „Cu toate acestea, este o iluzie să credem că GNL-ul american va înlocui GNL-ul rusesc în proporție de unu la unu. GNL-ul american se află în mâinile companiilor private, care nu se supun ordinelor Casei Albe și ale Comisiei Europene, ci își optimizează portofoliile”, arată experta.
ROMÂNIA ARE O CREȘTERE CU 57 LA SUTĂ A IMPORTURILOR ENERGETICE DIN RUSIA ÎN ACEST AN
UE a parcurs un drum lung din 2021.
În acel an, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul a importat energie rusă în valoare de peste 133 de miliarde de euro, potrivit datelor CREA.
În ianuarie-august anul acesta, factura UE s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro – o fracțiune din nivelurile dinainte de război și o scădere de 21% față de aceeași perioadă din 2024, arată cifrele.
Ungaria și Slovacia – care mențin legături strânse cu Kremlinul și resping orice idee de renunțare la gazul rusesc – rămân importatori majori, reprezentând împreună 5 miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile UE planificate asupra GNL, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.
Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie din Rusia în acest an, cu 11%, potrivit datelor. Franța și Țările de Jos sunt însoțite de alte patru țări ale căror guverne susțin Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%).
Ministerul Energiei din Belgia a declarat că creșterea înregistrată de țară se datorează sancțiunilor separate ale UE care au intrat în vigoare în martie și au interzis „transbordarea” sau reexportul de GNL rusesc în afara blocului, ceea ce înseamnă că GNL-ul sosit a trebuit să fie descărcat în Belgia – un hub global – în loc să fie transferat de la o navă la alta pentru a fi transportat mai departe către destinația finală.
Ministerul Energiei din Portugalia a declarat că țara a importat doar cantități modeste de gaz rusesc și că fluxurile pe parcursul anului vor fi mai mici decât în 2024.
Guvernele croat și român nu au răspuns la solicitările de comentarii cu privire la aceste date, precizează Reuters.
MAI MULT PENTRU RUSIA DECÂT PENTRU UCRAINA ÎN 2022
Importurile totale de energie rusă ale Uniunii Europene din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, s-au ridicat la peste 213 miliarde de euro, arată datele CREA.
Această sumă este mult mai mare decât cea cheltuită de UE pentru ajutorul acordat Ucrainei în aceeași perioadă, chiar dacă a fost cel mai mare binefăcător al țării: blocul a alocat 167 de miliarde de euro pentru asistența financiară, militară și umanitară destinată Kievului, potrivit Institutului Kiel, un think-tank economic german.
COMPANIILE DE ENERGIE INVOCĂ EXISTENȚA UNOR CONTRACTE PE TERMEN LUNG
TotalEnergies din Franța se numără printre cei mai mari importatori de GNL rusesc în Europa, alături de alți actori importanți, precum Shell, Naturgy din Spania, SEFE din Germania și casa de comerț Gunvor. Toate acestea operează contracte pe termen lung, care vor fi valabile până în anii 2030 sau 2040.
TotalEnergies a declarat pentru Reuters că va continua livrările de la uzina Iamal din Rusia în baza contractelor care nu pot fi suspendate fără sancțiuni oficiale din partea UE. Compania va menține aprovizionarea atât timp cât guvernele europene vor considera gazul rusesc necesar pentru securitatea energetică, a adăugat aceasta.
Shell, Naturgy și Gunvor au refuzat să comenteze importurile din Rusia.
Ronald Pinto, analist principal în domeniul cercetării gazelor la Kpler, a declarat că aceste companii sunt reticente să riște să primească amenzi pentru încălcarea angajamentelor contractuale fără o acoperire juridică solidă a unei interdicții a UE în ceea ce privește GNL-ul rusesc. „În cele din urmă, actorii de pe piață cumpără acest GNL, nu țările, și, în cea mai mare parte, se țin de contractele lor pe termen lung”, a subliniat el.
Pinto a mai spus că studiile privind dinamica fluxurilor sugerează că importurile franceze de GNL rusesc trec adesea prin conducte către Belgia pentru a ajunge apoi în Germania, unde există o cerere puternică din partea utilizatorilor industriali. El a avertizat că este „imposibil să se urmărească cu exactitate mișcarea moleculelor de gaz în cadrul rețelei europene de gaze”.
Un purtător de cuvânt al SEFE, care operează 10% din rețeaua de transport a gazelor din Germania, a confirmat că firma importă gaze rusești prin Franța și Belgia.
Ministerul german al economiei a declarat pentru Reuters că salută eforturile UE de a elimina treptat importurile de combustibili fosili ruși, dar că SEFE este obligată printr-un contract de lungă durată să cumpere GNL de la uzina Iamal din Rusia, fără posibilitatea de a rezilia acordul.
„În conformitate cu clauzele contractuale de tip „take-or-pay”, SEFE ar trebui să plătească pentru cantitățile convenite, chiar dacă nu s-a efectuat nicio livrare”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. „Neacceptarea ar permite Iamal să revândă aceste cantități, ceea ce ar oferi un sprijin dublu economiei rusești”, a arătat purtătorul de cuvânt.
