Ministerul Energiei ignoră lista cu candidați la pozițiile de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica întocmită de fosta conducere tehnocrată a ministerului în urma unui proces de selecție asistat de o firmă profesionistă de head-hunting și vine cu noi propuneri de candidați, care însă urmează să fie numiți doar provizoriu, până la finalizarea unei noi proceduri de selecție.
Numirea noului Consiliu de Supraveghere al gigantului energetic de stat Hidroelectrica trebuia să se facă inițial în cadrul unei AGA programate pe 16 ianuarie, însă ședința respectivă a fost amânată în urma unui acord în acest sens între minister și Fondul Proprietatea. Ministerul Energiei este condus din 4 ianuarie de ministrul ALDE Toma Petcu. Ulterior, AGA a fost reprogramată pentru 19 aprilie.
Ministerul controlează 80% din acțiunile producătorului de energie hidro, restul capitalului fiind deținut de Fondul Proprietatea.
În mandatul fostului ministru tehnocrat, Victor Grigorescu, Ministerul Energiei trimisese din 28 decembrie 2016 lista cu propunerile sale de candidați la fotoliile de membru în CS-ul Hidroelectrica. Lista fusese definitivată în urma unei campanii de recrutare demarate pe 21 septembrie anul trecut, în cadrul căreia ministerul fusese asistat de către firma de head-hunting Transearch Internațional SRL și la care se înscriseseră peste 80 de persoane.
Pe lista finală respectivă se aflau Ilinca von Derenthall, director executiv pentru Europa Centrală al LGT Bank Oesterreich, parte a grupului financiar LGT deținut de familia princiară din Liechtenstein, Marcel Cobuz, CEO și membru al board-ului LafargeHolcim Maroc, care a coordonat fuziunea celor doi giganți mondiali ai construcțiilor, Ionuț Purică, șeful Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive, Mihai Daniel Aniței, directorul general al Azomureș, Romeo Susanu, expert în cadrul Direcției Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului din Ministerul Energiei, și Elena Popescu, șefa Direcției Energie și Mediu din minister.
Vineri, 31 martie, Ministerul Energiei a trimis însă directoratului Hidroelectrica o nouă listă cu propuneri de candidați pentru posturile de reprezentanți ai statului în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. În documentul transmis companiei, ministerul invocă faptul că, pe 20 aprilie 2017, adică la o zi după AGA programată pe 19 aprilie pentru alegerea Consiliului de Supraveghere, mandatele actualilor membri ai CS-ului Hidroelectrica urmează să expire.
De asemenea, este invocată o prevedere introdusă de Parlament în primăvara anului trecut în OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, chiar prin legea de aprobare a ordonanței, potrivit căreia "în caz de vacanță a unuia sau a mai multor posturi de administrator al unei societăți, acționarii, inclusiv acționarul - stat, prin autoritatea publică tutelară, pot convoca adunarea generală a acționarilor în vederea numirii unuia sau mai multor administratori provizorii, până la finalizarea procedurii de selecție a administratorilor".
Într-o astfel de situație, durata mandatelor administratorilor provizorii este de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii, "pentru motive temeinice", până la maximum 6 luni. În cazul în care procedura de selecție este suspendată sau anulată de instanța judecătorească, mandatul administratorului provizoriu continuă până la numirea noilor administratori.
Invocarea acestei prevederi legale indică faptul că noua conducere a Ministerului Energiei intenționează să reia procedura de selecție a administratorilor Hidroelectrica prevăzută de legislației guvernanței corporative a companiilor de stat.
Noile propuneri ale Ministerului Energiei sunt Ioana-Andreea Lambru, Dorin-Liviu Nistoran, Gheorghe-Gabriel Gheorghe, Laurențiu-Dan Tudor, Horia-Marian Gâmbuțeanu și Andreea Negru-Ciobanu. Propunerea Fondului Proprietatea era actualul reprezent al FP în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, Oana Truță.
Ioana-Andreea Lambru (32 ani) este absolventă a Universității Româno-Americană, Relații Internaționale Financiar Bancare. A fost numită în ianuarie de către premierul Sorin Grindeanu în funcția de secretar general adjunct al Guvernului, post pe care l-a mai deținut în perioada noiembrie 2012-iulie 2014. În perioada 2009-2011 a fost șefa de cabinet a lui Radu Stroe, care ocupa pe atunci funcția de secretar general al PNL. În mai 2011, Lambru a fost desemnată secretar general adjunct al PNL, iar acum este membru ALDE.
Horia Marian Gâmbuțeanu (35 ani) este absolvent al Facultății de Transporturi și deține în prezent funcția de consilier la Secretariatul General al Guvernului. Din septembrie 2014 până în februarie 2017 a fost consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării. În 2015 a fost și director de cabinet al ministrului Sevil Shhaideh, actualmente vicepremier. Potrivit CV-ului, a mai avut "activități pe cont propriu" la "diferite firme, instituții și persoane fizice" și a mai lucrat ca operator producție grafică sau ca regizor la Prima TV, Canal D și Best Video Broadcast SRL.
Andreea Negru- Ciobanu (36 ani), absolventă a Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori (ASE), este în prezent purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării, Sevil Shhaideh. În perioada august 2013- februarie 2017 a fost director de PR& Comunicare la Transelectrica. Până în 2013 a fost jurnalist. În perioada 2004-2006 a lucrat la Bursa, după care, până în 2010, a fost editor-prezentator la Money Channel, în cadrul trustului Realitatea Media. Între 2010 și 2012 a fost redactor șef la Money Channel, iar între 2012 și martie 2013 a fost director editorial la Money TV.
Gheorghe Gabriel Gheorghe (46 ani) este absolvent al Facultății de Drept "Lucian Blaga" din Sibiu și a făcut cursuri și la Colegiul Național de Apărare . În prezent, este vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. În perioada octombrie 2013- februarie 2016, a fost membru în Consiliul de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. În perioada ianuarie 2013-aprilie 2013 a fost șeful Direcției Antifraudă-Anticorupție din Ministerul Economiei. Dn octombrie 2012 până în martie 2013, a fost președintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica. În perioada iulie 2012- ianuarie 2013 a fost șef al Corpului de Control în Ministerul Economiei, instituția fiind condusă atunci de Daniel Chițoiu (ALDE). Până atunci a fost comisar la Garda Financiară Sibiu.
Dorin Liviu Nistoran (49 ani) este absolvent al Universității Politehnica București, Electrotehnică. În prezent este director general al Televoice Group SRL. În perioada 2008-2009, a fost președintele Autorității Naționale pentru Comunicații, iar în intervalul 2004-2008, a fost deputat PD. A mai fost director general al SC Televoice Group între 2001 și 2004, iar în perioada 2001-2003 - consilier general al Municipiului București. Între 2000 și 2003 a fost country manager Avenir Telecom SA.
Dan Laurențiu Tudor (51 ani), absolvent al Facultății de Construcții, este în prezent este director general adjunct la Electrocentrale București, fiind responsabil cu organizarea și coordonarea direcției tehnice și a departamentului IT. În perioada 2013-2015 a lucrat la Inspectoratul de Stat în Construcții. Anterior, între iunie 2012 și ianuarie 2013, a fost consilier la Ministerul Economiei, în mandatul de ministru a lui Daniel Chițoiu. CV-ul său include și diverse poziții la mai multe firme de construcții.
Hidroelectrica și-a clarificat problemele juridice sub incidența cărora s-a aflat de la intrarea în insolvență în urmă cu aproape 5 ani și nimic nu mai împiedică Guvernul să listeze compania la Bursa de Valori București. Curtea de Apel București a respins joi ca nefondat recursul la procesul inițiat în noiembrie 2016 și prin care un grup de creditori contesta ieșirea Hidroelectrica din insovență. Decizia este irevocabilă. În urma acesteia, Fondul Proprietatea a cerut Guvernului să accelereze procesul de listare și să numească noul Consiliu de Supraveghere.
Directorul general al companiei, Ovidiu Agliceru, a declarat recent că listarea Hidroelectrica ar putea avea loc în acest an dacă se rezolvă problema investițiilor nerentabile din punct de vedere energetic.
”Listarea anul acesta este fezabilă, însă în situația în care aceste investiții nerentabile vor fi soluționate în trimestrul I. Dacă în trimestrul I al acestui an nu vor fi soluționate, sigur că listarea se amână”, a afirmat Agliceru. Managerul s-a referit la acele investiții care au avut ca obiect principal alimentări cu apă și atenuări ale undei de viitură. ”Aceste investiții nerentabile energetic însumează 2 miliarde de euro”, a mai spus Agliceru.
Potrivit lui Agliceru, Hidroelectrica a înregistrat anul trecut un profit brut estimat de 1,5 miliarde lei, nivel record, câștigul fiind mai mare cu 200-300 milioane lei față de anul anterior, la o producție de energie de 17,2 TWh. În 2015, compania a avut un profit brut de 1,11 miliarde lei, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanțe. Spre comparație, producătorul de energie a avut în 2012, anul în care a intrat prima dată în insolvență, pierderi de 508 milioane lei. Producția de energie a crescut anul trecut la 17,2 TWh, de la 15,9 TWh în 2015.
De asemenea, Hidroelectrica a înregistrat anul trecut venituri totale de 3,4 miliarde lei, în creștere ușoară față de nivelul din 2015, de 3,32 miliarde lei. Compania pregătește investiții de 1,1 miliarde euro în următorii cinci ani, în retehnologizări, modernizări și construcția de hidrocentrale noi.
Hidroelectrica s-a aflat în insolvență din 20 iunie 2012 până în 21 iunie 2016, însă în două faze, pentru că în perioada iunie 2013 – februarie 2014 a ieșit din procedura judiciară. Producătorul de energie are 3.300 de salariați, față de 5.239 salariați la momentul intrării în insolvență.
