Liderii partidelor care formează coaliția de guvernare, cărora li s-au alăturat ministrul Energiei, Virgil Popescu, și liderul grupului parlamentar al minorităților naționale, deputatul Varujan Pambuccian, au depus vineri la Senat mult-promisul proiect de modificare a Legii offshore, cu o modificare importantă față de forma care fusese convenită joi și care a fost prezentată atunci de Profit.ro.
Și în varianta de joi, și în cea intrată vineri pe circuitul parlamentar se stipulează că, pe toată durata derulării acordurilor petroliere, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora, au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceștia, în acord cu legislația națională, precum și cu principiile Uniunii Europene de piață liberă, și nu pot face obiectul unor restricții referitoare la preț, comercializare, ofertare și/sau vânzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepția prevederilor legale obligatorii din România, precum și ale Uniunii Europene.
De asemenea, ambele variante prevăd că, prin derogare, "Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, în situație de criză energetică și/sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în România a cantităților de gaze naturale extrase din perimetre offshore și onshore de adâncime".
În ultima variantă a draftului de act normativ a fost însă introdusă o prevedere nouă, care acordă statului drept de preemțiune în calitate de cumpărător pentru toate cantitățile de gaze naturale contractate deja de producători pentru vânzare pe baze bilaterale.
"(4) În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorității Naționale de Reglementare a Energiei. (5) Pentru contractele menționate la alin (4), Statul Român prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale - ANRSPS va avea drept de preemțiune pentru achiziționarea cantităților de gaze ce urmează a fi tranzacționate, în condițiile contractuale negociate de către cei doi operatori economici", este prevederea nou-introdusă.
ANRSPS a fost transferată în 2020 din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în cea a Secretariatului de Stat al Guvernului (SGG). Din februarie anul acesta, președinte al instituției este Georgian Pop, fost deputat PSD și Pro-România și șef al Comisiei parlamentare de control asupra SRI.
Printre altele, ANRSPS administrează stocurile de produse rezerve de stat, inclusiv stocurile minime de siguranță pentru produse petroliere. De asemenea, structura gestionează rezervele de mobilizare și organizează, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte autorități ale administrației publice, instituțiilor și operatorilor economici privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. Tot ANRSPS organizează, coordonează și controlează la autoritățile administrației publice centrale și locale activitățile privind consumul raționalizat al populației în situații de mobilizare și război.
Legislația intrată în vigoare de la 1 aprilie prevede că producătorii români de gaze naturale sunt obligați, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, să vândă gaze la prețuri fixe reglementate, de 150 și respectiv de 250 lei/MWh, furnizorilor clienților casnici, pe de o parte, și CET-urilor care alimentează cu agent termic sistemele centralizate de încălzire ce asigură căldura și apa caldă pentru populație, precum și furnizorilor de gaze care livrează gaze acestor CET-uri, pe de altă parte.
Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.
De exemplu, Black Sea Oil&Gas (BSOG), principalul concesionar și operatorul perimetrului Midia din Marea Neagră, unde producția este așteptată să înceapă anul acesta, a încheiat încă din urmă cu 3 ani și jumătate, chiar înainte de decizia finală de investiție în proiect, un acord pe 10 ani cu Engie pentru vânzarea gazelor naturale ce urmează a fi extrase din perimetru.
BSOG a confirmat la începutul lunii că a decis să își urmeze opțiunile existente pentru rezolvarea problemei Legii offshore și să trimită autorităților de la București o notificare privind intenția sa de a iniția o procedură de arbitraj împotriva statului român la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Internațională (ICC) de la Paris, cum anunțase anterior Profit.ro.
