Autoritățile Uniunii Europene pregătesc cea mai disputată măsură de până acum de sancționare a Federației Ruse pentru agresiunea militară asupra Ucrainei, respectiv un embargou asupra țițeiului și produselor petroliere rusești, scrie The New York Times.
Blocul european s-a ferit până acum de interzicerea țițeiului rusesc din cauza costurilor enorme pe care o astfel de măsură le-ar presupune pentru Germania, cea mai mare economie a UE, precum și a potențialului interdicției de a destabiliza situația politică din regiune și de a majora și mai mult prețurile la energie.
Însă oficiali și diplomați europeni spun că Uniunea face acum pași înspre adoptarea unui embargou etapizat, menit să ofere timp Germaniei și altor țări dependente de importuri din Rusia să găsească furnizori alternativi. UE a avut o abordare similară luna aceasta atunci când a interzis importurile de cărbune din Federația Rusă, prevăzând o perioadă de tranziție de 4 luni.
Negocierile dintre statele membre UE privind embargoul petrolier asupra Rusiei nu vor fi demarate decât după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța, programat pe 24 aprilie, pentru ca impactul măsurii asupra prețurilor la carburanți să nu o ajute pe candidata "populistă de dreapta" (potrivit exprimării publicației americane) Marine Le Pen și să-i afecteze șansele președintelui în exercițiu, Emmanuel Macron, au declarat surse politice europene pentru NYT.
"Timingul embargoului este la fel de important precum detaliile acestuia și dă seama de echilibristica politică necesară pentru a convinge toate cele 27 de state membre UE să accepte acest pas considerat inimaginabil până acum, într-un moment în care Rusia se pregătește să reia ofensiva militară în estul Ucrainei", comentează New York Times.
Diplomați și responsabili UE, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au precizat că sentimentul lor e că embargoul petrolier va fi impus chiar și în absența unor noi dezvăluiri de tipul și magnitudinea celor privind atrocitățile comise de armata rusă la Bucha, Uniunea menținându-și politica de a nu defini public "liniile roșii" a căror încălcare de către Kremlin ar duce la înăsprirea sancțiunilor.
