Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marți că specialiștii Băncii Națuionale nu au introdus în calculul ultimei prognoze de inflație pe anul acesta recent anunțata intenție a Guvernului de a majora accizele la carburanți de la 1 septembrie, dar a menționat totodată că, dacă această intenție se va materializa, acest lucru va împinge în sus inflația.
"Ne va afecta, va împinge inflația în sus. N-am introdus-o în calculul prognozei, pentru că deocamdată este doar o discuție. Riscul, ați văzut, vine din politica fiscală și din prețurile administrate", a spus Isărescu la conferința de presă de prezentare a ultimului raport trimestrial BNR asupra inflației, întrebat cum comentează intenția Ministerului Finanțelor Publice de a reintroduce supraacciza la carburanți.
Șoferii vor plăti cu 0,45 lei mai mult pe litrul de benzină sau de motorină și cu 18 lei mai mult pe alimentarea cu 40 de litri a rezervorului mașinii personale, Guvernul urmând să majoreze considerabil accizele la carburanți de la 1 septembrie.
Potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, acciza la benzină va crește de la 1.656,36 lei pe mia de litri la 2.035,40 lei pe mia de litri, iar cea la motorină de la 1.518,04 lei pe mia de litri la 1.897,08 lei pe mia de litri, ceea ce anulează practic eliminarea supraaccizei de 7 eurocenți pe litru efectuată de guvernul PSD ca urmare a promisiunilor electorale.
BNR a revizuit în creștere, de la 1,6% la 1,9%, prognoza privind inflația pentru finalul acestui an, de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018, și a estimat un nivel de 3,5% pentru iunie 2019, a anunțat marți guvernatorul Isărescu.
Această prognoză are însă la bază, printre altele, o estimare de ieftinire a carburanților pentru întregul an 2017 de -4,5%, potrivit raportului BNR, care ar fi cu totul dată peste cap dacă Guvernul își va duce la capăt intenția anunțată de majorare a accizelor.
"Similar proiecției anterioare, traiectoria componentei pentru acest an este marcată de reducerea cotei standard a TVA de la 20 la sută la 19 la sută și de eliminarea supraaccizei la carburanți (ambele măsuri fiind adoptate în luna ianuarie 2017 și având un impact tranzitoriu de 1 an). Comparativ cu runda anterioară de prognoză, revizuirea în sens descendent pentru finele anului curent survine pe fondul unei dinamici anuale mai atenuate a prețului petrolului, dar și al proiectării unui curs de schimb al monedei europene la valori mai apreciate față de dolarul SUA, cu impact asupra prețului în lei al petrolului (prin intermediul cotației USD/RON) ", se arată în ultimul raport BNR asupra inflației, publicat marți.
Pentru anul viitor, BNR prognozează, fără să ia în calcul eventuala majorare a accizelor, o scumpire cu 1,9% a carburanților, luând în calcul un ritm anual de creștere mai alert al cotațiilor țițeiului.
”Presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul prețurilor de producție, odată cu disiparea influenței dezinflaționiste a mediului extern. Avem costuri salariale care se duc în sus. Avem o majorare o prețurilor de producție”, a spus Isărescu.
Majorările de preț din sectorul energiei inversează traiectoria descendentă a dinamicii anuale a prețurilor administrate, potrivit guvernatorului. ”Se observă creșteri importante ale prețurilor din energie. Ultima lună din raport este iunie, nu a fost surprinsă creșterea din iulie”, a afirmat Isărescu.
Totodată, mișcarea cursului de schimb leu-euro a fost decorelată de evoluțiile din regiune, pe fondul tensiunilor politice și sociale din acest an, a avertizat guvernatorul.
”Vedem o majorare a excedentului de cerere în economie și un grad mai mare de tensiune pe piața muncii. Mai toți indicatorii, salariul brut, rata șomajului, confirmă apropierea de un grad maxim de tensionare pe piața muncii”, a declarat Isărescu.
În plus, viteza de creștere a consumului populației este similară perioadei precriză, încrederea consumatorilor fiind mare, a spus guvernatorul. ”Este clar că indicatorul privind consumul populației tractează economia. (...) Observăm și nivelul scăzut al ratelor dobânzii și diminuarea aversiunii la risc, care contribuie la creșterea rolului creditării în impulsionarea cererii”, a explicat Isărescu. El a avertizat că, în cazul firmelor, creșterea creditării este mai mică de 2%, în contextul în care nivelul mediu al creșterii este de circa 4%.
