INFOGRAFICE Prețul spot al gazului a coborât sub 1.000 lei/MWh pentru prima dată în ultimele 2 săptămâni. Importurile s-au înjumătățit

Prețul gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât miercuri sub 1.000 de lei/MWh, nivel înregistrat ultima dată în urmă cu 2 săptămâni, când traderii au limitat cantitatea de gaze intrată în România, ca urmare a faptului că prețul din România ajunsese cu 90 de euro sub cel de pe cea mai importantă bursă regională, cea CEGH din Austria. Diferențialul de preț dintre cele 2 piețe a ajuns din nou la 80 de euro/MWh pe 29 august, ceea ce a condus iar la o înjumătățire a importurilor destinate pieței autohtone.

De ce este important: Autoritățile lucrează în prezent la un sistem de supraimpozitare pe lanțul producători-furnizori-traderi de energie. Sensibilitatea traderilor la prețurile relative de pe diferite piețe, însă, arată riscurile implicate de o astfel de decizie. Nu numai că Guvernul ar putea să aplice supraimpozitul unei baze de impozitare egală cu zero (cel puțin în ceea ce privește gazele și energia de import), dar ar putea fi afectată și siguranța alimentării cu surse de energie de import. Traderii vor prefera să vândă gazul contractat de la Gazprom pe alte piețe, mai scumpe, și pe care nu sunt supraimpozitați.

CITEȘTE ȘI MET Group intră pe piața energiei regenerabile din Polonia. Director: Urmează România

Prețul mediu al gazului cu livrare în ziua de joi a ajuns pe BRM la 993,4 lei/MWh (204,5 euro/MWh), cu echivalentul a 42,3 euro/MWh sub cel de pe piața austriacă. Pe 29 august, ecartul dintre cel 2 prețuri ajunsese la 80,7 euro/MWh, cu numai 8 euro/MWh față de nivelul record de 88,7 euro/MWh de pe 16 august. Drept urmare și volumul de gaze importat de traderi pentru piața internă s-a înjumătățit, de la 45,5 GWh pe 20 august (când diferențialul de preț de pe cele 2 piețe era de doar 29,2 euro/MWh) la 23,6 GWh pe 29 august.

În pofida faptului că diferența dintre prețul de pe CEGH și cel de pe BRM a coborât până la finalul lunii august la aproximativ 40 euro/MWh, nivelul importurilor nu a crescut decât marginal, la aproximativ 27 GWh/zi.

Evoluția prețurilor și volumelor de gaze tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM

Nivelul scăzut al importurilor se vede și în lichiditatea de pe piața pentru ziua următoare operată de BRM. Volumele tranzacționate au scăzut de la peste 70 GWh/zi la începutul lunii august la sub 20 GWh/zi în ultimele 2 zile ale lunii august.

CITEȘTE ȘI Berlinul se pregătește pentru o eventuală naționalizare a Gazprom Germania, din care face parte și unul din principalii importatori de gaze rusești din România

Pe lângă cei 27 GWh importați pentru piața internă, în România mai intră aproximativ 50 GWh/zi, care însă doar tranzitează sistemul național, ajungând în Ungaria.

Evoluția prețurilor gazului de pe piețele pentru zua următoare din România și Austria

Iar de la 1 septembrie începe o nouă lună gazieră și semnalele nu sunt unele pozitive. Rezervarea de capacitate pe termen lung (mai mult de o lună) prin punctul de la Negru Vodă, prin care traderii aduc gaz rusesc din TurkStream este de 5 GWh/zi.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Centrala termoelectrică Mintia - cumpărată de grupul arab Mass Holding. Investiții promise de peste 1 miliard de euro. Una dintre cele mai importante tranzacții pentru sectorul energetic românesc. Istoria Centralei

În ceea ce privește rezervarea lunară, aceasta s-a înjumătățit, de la 42,5 GWh/zi în luna august la 21,3 GWh/zi în luna septembrie.

Diferența dintre prețul spot al gazului tranzacționat în Austria și cel comercializat în România a ajuns la 80 de euro/MWh pe 29 august

Chiar dacă rezervarea zilnică pentru 1 septembrie a crescut la 40,5 GWh în urma licitației de miercuri, de la 28 GWh pe 31 august, cantitatea de gaze care ar trebui să intre în România în prima zi a lunii septembrie ar trebui să fie de 66,9 GWH, cu peste 11 GWh sub cea care a intrat în ultima zi a lunii august, de 78,3 GWh.

Evoluția importurilor de gaze destinate pieței interne (fără cantitatea de 50 GWh/zi care doar tranzitează sistemul național, cu destinația Ungaria)

Dacă și pe 1 septembrie 50 GWh din cantitatea importată doar va tranzita România cu direcția Ungaria, rezultă că importurile efective pentru piața autohtonă vor coborî la 16-17 GWh. Și asta în pofida faptului că diferența de preț dintre CEGH și BRM nu este de 80-90 euro/MWh, ci de 40 euro/MWh.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Vicepreședintele senior al Franklin Templeton București: Sperăm să convingem statul să listăm Hidroelectrica și pe o bursă externă. Interes enorm de la mari jucători internaționali. Unele idei de modificare a legislației prețurilor la energie ne

Cantitatea importată s-ar putea majora în urma licitațiilor intrazilnice efectuare joi, însă nu cu mult.

Evoluția prețurilor de pe BRM și CEGH și cea a importurilor de gaze

În sezonul de iarnă, gazul care intră în sistem, pentru acoperirea consumului intern, provine din producția curentă, importuri și extrageri din depozite, care în prezent sunt în proporție de 73% pline (aproximativ 24 TWh înmagazinați). Cum producția curentă se situează în aceste zile la un nivel aproape dublu celui al consumului (260 GWh/zi vs 135 GWh/zi), probabil că România va intra în iarnă cu peste 80% depozite pline (peste 26 TWh), atingând ținta impusă de UE. Însă chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).

Acesta este motivul pentru care operatorul SNT, Transgaz, a lansat o licitație de achiziționare a serviciilor de echilibrare prin cumpărarea de gaze naturale din import pentru perioada ianuarie-martie 2023. Transgaz este dispus să achite o sumă totală cuprinsă între 1,079 și 1,349 miliarde lei pe o cantitate totală de gaze de 128 milioane mc sau 1,37 TWh, care poate fi suplimentată cu 25%.