Berlinul intenționează să lanseze în 2026 licitații pentru o capacitate totală de 12 gigawați (GW), cu accent pe centrale pe gaze naturale, a anunțat joi Ministerul Economiei.
Autoritățile germane descriu acordul ca fiind un element-cheie pentru asigurarea continuității alimentării cu energie electrică, într-o perioadă în care Germania își reduce rapid capacitățile pe cărbune și nucleare, crescând dependența de surse regenerabile intermitente.
”Prin aceste licitații pe termen scurt punem bazele unei aprovizionări sigure cu energie electrică și, implicit, ale competitivității industriei germane”, a declarat ministrul Economiei, Katherina Reiche.
Potrivit planului, cea mai mare parte a noii capacități, aproximativ 10 GW, va trebui să poată produce electricitate pe perioade îndelungate, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic. Deși strategia vizează în principal centrale pe gaze, Ministerul Economiei precizează că nu exclude alte tehnologii, atât timp cât acestea pot livra energie în bandă și pot susține rețeaua în perioadele de consum ridicat sau producție redusă din surse regenerabile.
Un element central al strategiei este tranziția treptată către hidrogen. Centralele care vor fi construite în cadrul acestui program trebuie să fie capabile să funcționeze cu hidrogen cel târziu până în 2045, anul în care Germania și-a propus să atingă neutralitatea climatică.
Autoritățile subliniază că această cerință este aliniată obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii Europene, dar permite utilizarea gazelor naturale ca soluție de tranziție în următoarele două decenii.
Cu toate acestea, strategia nu este încă definitivă. Berlinul a precizat că procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat nu au fost finalizate și că planul va trebui să primească undă verde finală din partea Comisiei Europene înainte de a fi pus în aplicare. Acest aspect este esențial, întrucât schema de sprijin financiar pentru noile centrale trebuie să respecte regulile europene privind concurența și subvențiile publice.
Marile companii energetice germane urmăresc de mult timp clarificarea cadrului de reglementare. Grupuri precum RWE, Uniper și EnBW au semnalat că sunt pregătite să investească în noi capacități, dar doar în condițiile în care regulile permit o operare profitabilă pe termen lung.
Directorul general al Uniper, Michael Lewis, a salutat acordul cu Bruxelles-ul, calificându-l drept ”un pas urgent și necesar pentru a face tranziția energetică din Germania mai eficientă din punct de vedere al costurilor și mai pragmatică”.
El a subliniat că flexibilitatea în ceea ce privește momentul trecerii la hidrogen va permite operatorilor să ia decizii economice realiste.
Ministerul Economiei a mai anunțat că strategia prevede licitații suplimentare pentru noi capacități în 2027 și în perioada 2029–2030, toate centralele rezultate urmând să fie disponibile cel târziu în 2031. Acest calendar reflectă presiunea tot mai mare asupra sistemului energetic german, pe măsură ce capacitățile pe cărbune sunt retrase, iar cererea de electricitate este așteptată să crească odată cu electrificarea industriei, transporturilor și încălzirii.
Acordul de principiu cu Bruxelles-ul marchează astfel un moment important în politica energetică a Germaniei, indicând o abordare mai flexibilă a tranziției energetice, care combină obiectivele climatice cu necesitatea menținerii securității energetice și a competitivității economice.
