Importurile de gaze ale României au crescut cu peste 90% în primul trimestru al anului, față de primele 3 luni din 2015, în condițiile în care prețul mediu al gazelor importate în Uniunea Europeană a ajuns sub cel reglementat al gazelor naturale din producția internă a României destinate populației, pe fondul ieftinirilor operate de principalii furnizori ai UE, Rusia și Norvegia, pentru a-și conserva cotele de piață în Europa. Astfel, este foarte probabil că prețul gazelor pentru consumatorii casncii români nu va fi majorat de la 1 iulie cu 10%, de la 60 la 66 lei/MWh, după cum prevede calendarul de dereglementare prevăzut de legislație și convenit cu instituțiile financiare internaționale.
Potrivit datelor INS, importurile de gaze ale României s-au majorat cu 90,7% în T1 2016, comparativ cu perioada ianuarie-martie 2015, la 125,3 mii tone echivalent petrol. Fenomenul reprezintă o inversare a trendului ultimilor 3 ani, în care importurile românești de gaze s-au redus, în termeni anuali, cu 50% în 2013, peste 61% în 2014 și mai mult de 72% anul trecut.
Reducerea importurilor din ultimii ani a avut drept cauză scăderea drastică a consumului de gaze pe plan intern, în special ca urmare a prăbușirii cantității de gaze utilizate de către clienții industriali, pe fondul ieșirii din piață a câtorva consumatori mari, cum ar fi combinatele chimice deținute de omul de afaceri Ioan Niculae.
CITEȘTE ȘI Germania are atât de multă energie regenerabilă încât trebuie să îi plătească pe consumatori să o utilizeze Pe de altă parte, creșterea amplă a importurilor de gaze din primul trimestru al anului nu a avut drept cauză revenirea consumului intern de gaze naturale. Dimpotrivă, potrivit estimărilor unuia dintre cei 2 mari producători români, OMV Petrom, cererea de gaze naturale în România a scăzut cu aproape 6% comparativ cu ianuarie-martie 2015.
Motivul este altul. Potrivit datelor compilate de Banca Mondială și prezentate de ycharts.com, prețul mediu al gazelor importate în UE din state terțe a ajuns, la jumătatea lunii trecute, la 4,13 dolari/1 milion BTU. Transformând unitatea de măsură cantitativă în MWh și la cursul actual dolar/leu, această cifră este echivalentă cu un preț de circa 55,5 lei/MWh.
În ultimele 12 luni, prețul mediu al gazelor importate în UE a scăzut cu peste 44%. Mai important, reducerea prețului importurilor s-a amplificat în perioada de iarnă, după cum se poate vedea în graficul alăturat, reducere susținută de temperaturile ridicate, dar și de indexarea la cotațiile internaționale ale țițeiului, cu o întârziere de circa 9 luni, după cum prevăd majoritatea contractelor de import pe termen lung. Prețuri similare se practică în prezent și pe hub-ul european de tranzacționare de gaze Baumgarten din Austria.
În aceste condiții, prețul mediu de piață al gazelor importate în UE a ajuns sub cel reglementat al gazelor naturale din producția internă a României, cifrat în prezent la 60 lei/MWh, și care, potrivit legislației în vigoare și calendarului de dereglementare convenit cu instituțiile financiare internaționale, ar trebui majorat cu 10% de la 1 iulie, la 66 lei/MWh.
CITEȘTE ȘI Închiderea rafinăriei Petrobrazi pentru o lună ar putea afecta rezultatele OMV Petrom pe trimestrul doi "Am prezentat Ministerului Energiei acum câteva zile această situație, să știe că, la ora actuală, evoluția pieței este una favorabilă pentru consumator și este momentul cel mai propice pentru finalizarea procesului de dereglementare. Practic, am solicitat să fie abrogată hotărârea de Guvern care impune, potrivit calendarului de dereglementare, majorarea prețului gazelor pentru consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie, astfel încât prețul să fie menținut la actualul nivel de 60 lei/MWh", a declarat, joi, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, la conferința "Strategia energetică a României 2050", organizată de Legal Magazin.
Șeful ANRE a mai făcut declarații similare în ultima perioadă. Mai mult, în aprilie, el a atras atenția că existența unor prețuri reglementate la niveluri mai mari decât cele din piața liberă ar putea fi considerat ajutor de stat pentru producătorii de gaze, ceea ce contravine legislației europene. "Dacă prețul reglementat este mai mare, se consideră că dăm ajutoare de stat producătorilor și am putea ajunge sub incidența unor anchete de tip infringement", a spus șeful ANRE.
Tot Havrileț a declarat, recent, că suprataxarea producătorilor români de gaze naturale, prin impozitul de 60% pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor la gaze, nu se mai justifică în acest moment, în care prețurile se află într-un proces de scădere rapidă pe piețele internaționale, iar faptul că impozitul se aplică la un tarif de referință de 72 lei/MWh, deși tendința este de reducere a cotațiilor sub acest nivel, împiedică reducerea prețurilor pe piața liberă engros din România.
CITEȘTE ȘI Guvern: Rata de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși 60%. Este sugerată eliminarea actualei suprataxări a producătorilor "Prețurile sunt acum într-o scădere rapidă, chiar surprinzătoare. Suprataxa de 60% este un element care vizează bugetul. Această taxă ar trebui rediscutată împreună cu Guvernul. Am observat că suprataxarea, în acest moment în care prețurile scad sub 72 lei/MWh, impietează piața. Concret, faptul că există această taxă împiedică scăderea prețurilor". De altfel, după cum a relatat deja Profit.ro, în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern, se sugerează că suprataxa de 60% va fi eliminată la finalul acestui an.
Ieftinirea gazelor din import provoacă deja dificultăți producătorilor români. Romgaz a pierdut un contract important cu E.ON, după ce germanii au obținut reduceri de preț de la Gazprom, iar săptămâna aceasta OMV Petrom nu a reușit să vândă gaze pe bursa OPCOM, deși a redus prețul de pornire al licitației de la 80 la 74 lei/MWh.
"Ne așteptăm ca cererea de gaze a României să scadă față de 2015, iar concurența și presiunea pe marje să fie sporite, inclusiv ca efect al competitivității crescânde a gazelor de import", se afirmă în raportul OMV Petrom pe primul trimestru al anului. Potrivit documentului citat, în perioada respectivă, pe piețele centralizate din România, caracterizate de o lichiditate foarte scăzută, prețul gazelor naturale din producția internă a variat intre 73,9 și 110 lei/MWh pentru livrări în T1 2016 (0,6 TWh), iar pentru livrările în T2 201616 (0,3 TWh), între 66 și 89,7 lei/MWh.
CITEȘTE ȘI Negrițoiu, ASF: Adamescu ne-a amenințat și în 2015 că ne dă în judecată. Retragerea autorizației Astra a fost precedată de trei evaluări Potrivit Bloomberg, care citează o analiză a Societe Generale, principalii furnizori externi de gaze naturale ai Uniunii Europene, Rusia și Norvegia, au "inundat" cu gaze piața europeană în primul trimestru al anului, pentru a-și conserva cota de piață pe Bătrânul Continent, amenințată de debutul importurilor de gaze lichefiate provenite din exploatările de șist din SUA și de importuri similare tradiționale din Qatar. Acest lucru a dus la prăbușirea prețurilor de tranzacționare a gazelor pe bursele europene.
"Situația poate fi comparată cu cea de pe piața mondială a țițeiului, unde cel mai mare producător, Arabia Saudită, și-a majorat extracția și livrările pentru a nu pierde cotă de piață în fața producătorilor americani de petrol de șist, ceea ce a dus la colapsul cotațiilor. Există amenințarea unui război al prețurilor și pe piața gazelor, fiecare jucător important se pregătește pentru asta. Vor trebui să se străduiască din greu pentru a-și păstra cotele de piață, inclusiv prin strategii preluate de la industria țițeiului", spune Valeri Nestorov, analist la banca rusă Sberbank.
Rusia și Norvegia aprovizionează Europa cu gaze de peste 40 de ani, de când au fost construite primele conducte transfrontaliere. În primul trimestru al anului, livrările lor cumulate de gaze către UE au crescut cu 18% față de perioada similară din 2015, potrivit calculelor Bloomberg, bazate pe date furnizate de Gazprom și Gassco AS, operatorul sistemului de transport de gaze al Norvegiei. Grupul european de lobby Eurogas susține că cele 2 state asigură împreună peste jumătate din consumul de gaze al Europei.
"Gazprom are interesul să-și mențină cota de piață și să-și maximizeze veniturile în dolari, după prăbușirea cursului de schimb al rublei față de moneda americană", spune Zach Allen, de la Pan Eurasian Enterprises. Anul trecut, veniturile Gazprom din vânzarea de gaze către statele europene s-au ridicat la circa 39 miliarde dolari.
