Sechestrul pus luni de procurorii DIICOT pe active de peste 3 miliarde lei ale companiilor KMG International, Oilfield Exploration Business Solutions și RompetrolRafinare, pentru acuzații de prejudiciere a bugetului de stat al României din 1998 încoace, se "încalecă" cu cel instituit de ANAF în 2010 asupra unor terenuri, instalații și participații în filiale ale Rompetrol Rafinare, sechestru care nu a fost ridicat nici până în prezent. Fiscul susține că a menținut măsura asigurătorie pentru că instituțiile statului nu i-au comunicat dacă prevederile memorandumului de înțelegere încheiat în 2013 între Guvern și Rompetrol pentru stingerea datoriei istorice a companiei au fost sau nu respectate și implementate.
"Sechestrele asiguratorii instituite de către ANAF, prin organele sale competente, nu au fost ridicate, deoarece ANAF nu a primit răspuns, până la această dată, la adresele prin care s-au cerut informații la organele abilitate cu privire la respectarea și implementarea prevederilor HG 35/2014 pentru aprobarea tranzacției convenite la 15.02.2013 prin Memorandumul de Înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group NV. Sechestrele au fost instituite asupra bunurilor mobile și imobile din patrimoniul societății și asupra părților sociale/acțiunilor deținute de societate la capitalul social al altor societăți", au comunicat, la solicitarea Profit.ro, reprezentanții ANAF.
În septembrie 2010, ANAF a instituit sechestru asigurător asupra unor terenuri și instalații ale Rompetrol Rafinare, precum și asupra participațiilor companiei în filialele sale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Obiecte lăsate prin testament de Marilyn Monroe, estimate între 2 milioane și 4 milioane de dolari, scoase la licitație "Este o măsură de precauție instituită cu scopul de a împiedica înstrăinarea unor bunuri în perioada imediat următoare până la momentul în care Rompetrol va plăti datoria. Este o măsură asiguratorie, având în vedere intenția lor iminentă de a gaja titlurile de participare deținute de Rompetrol Rafinare SA la alte societăți și a unor imobile către acționarul majoritar Rompterol NV", declara, pe 13 septembrie 2010, șeful ANAF, Sorin Blejnar, amintind că în data de 30 septembrie 2010 urma să expire termenul până la care Rompetrol Rafinare trebuiă să plătească datoria către stat în valoare de 570,3 de milioane de euro
"Sechestrul este o interdicție de a înstrăina activele vizate. Rompetrol nu intenționează bineînțeles să înstrăineze aceste active: în perioada 2007-2010, programul de investiții în Grupul Rompetrol se ridică la peste un miliard dolari, pe baza finanțării de nu mai puțin de 1,8 miliarde dolari acordate în aceeași perioadă de acționarul majoritar KazMunayGas. Acțiunea ANAF nu afectează operațiunile Rompetrol Rafinare, dar creează un important prejudiciu de imagine pentru Rompetrol Rafinare și Grupul Rompetrol", replicau la acea dată cei de la Rompetrol, printr-un comunicat de presă.
Prin memorandumul de înțelegere din 2013, kazahii se angajau să plătească 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol către statul român în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare (RRC), care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%.
CITEȘTE ȘI Simona Halep a urcat pe locul 25 în topul câștigurilor "all-time" din tenis În plus, KMG International se angaja să constituie un fond de investiții în valoare de 1 miliard de dolari pentru investiții în sectorul energetic din România, la fond urmând să participe cu resurse și statul român.
Memorandumul semnat în februarie 2013 prevedea însă că aceste angajamente încetează, în anumite condiții.
"Angajamentele asumate de către Părți în prezentul memorandum vor înceta în cazul demarării sau reluării oricărui litigiu sau demers legal sau administrativ de către oricare dintre Părți sau de către un afiliat al acesteia împotriva celeilalte Părți sau a unui afiliat al acesteia în legătură cu Litigiul. Afiliat, în înțelesul prezentei clauze, înseamnă orice afiliat al TRG (The Rompetrol Group, actualmente KMG International – n.r.) sau orice autoritate publică a statului român", este prevăzut la ultimul articol al memorandumului din 2013.
CITEȘTE ȘI To Brexit or not to Brexit? Implicațiile, analizate azi, la Profit LIVE cu analistul Adrian Mitroi Expresia "demers legal sau administrativ" al "oricărei autorități publice a statului român" este suficient de generală și de vagă pentru a acoperi inclusiv ancheta DIICOT. În plus, "Litigiul" la care se face referire este definit în memorandum ca fiind acel litigiu dintre statul român și KMG International cu privire la conversia în obligațiuni, în 2003, a unor datorii bugetare de 603 milioane dolari ale Rompetrol Rafinare.
Asta în condițiile în care DIICOT afirmă că activitatea infracțională suspectată pentru care a instituit sechestru asigurător pe active de peste 3 miliarde lei ale KMG International și ale subsidiarelor Rompetrol Rafinare și Oilfield Exploration Business Solutions, într-un dosar disjuns din cel în care au fost deja condamnate mai multe persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu, "a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea ordonanței de urgență 118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care Rompetrol Rafinare SA le înregistra la data de 30.09.2003 în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice".
Mai mult, ca premisă a implementării tranzacției de preluare de către KMG International a 26,7% din acțiunile RRC contra a 200 milioane dolari, s-a convenit, prin memorandum, că vor trebui încetate toate litigiile și măsurile administrative inițiate de autoritățile de la București împotriva RRC ca urmare a conversiei în acțiuni a obligațiunilor deținute de statul român și nerăscumpărate de RRC până la scadență, inclusiv ridicarea sechestrului asigurător instituit de ANAF în 2010.
"OPSPI va face demersuri utile și necesare pentru ca (i) toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care sunt legate, direct sau indirect, de Litigiu (inclusiv Litigiul), să fie stinse în mod irevocabil, fără judecare pe fond și (ii) imediat ulterior stingerii acestor litigii sechestrul instituit de Autoritatea Națională pentru Administrare Fiscală asupra activelor RRC și titlul de executare silită din data de 17 noiembrie 2010 să fie revocat și ridicat", se stipulează în memorandumul de înțelegere.
CITEȘTE ȘI Închiderea rafinăriei Petrobrazi pentru o lună ar putea afecta rezultatele OMV Petrom pe trimestrul doi Pe de altă parte, în toate declarațiile lor de după anunțul declanșării anchetei DIICOT, cei de la KMG International kazahii au subliniat că intenționează să-și respecte toate angajamentele asumate față de statul român.
"Vom continua discuțiile cu autoritățile pentru a ajunge la o înțelegere pe marginea acestui caz și alte proiecte, precum achiziționarea a 27% din acțiunile Rompetrol, crearea fondului de investiții etc. Nu am primit nicio reacție negativă din partea autorităților și, în special, a Ministerului Energiei cu privire la vreo clauză din memorandumul încheiat cu statul român", a declarat, marți, într-o conferință de presă, Azamat Zhangulov, senior vicepreședinte KMG International.
El a precizat că, momentan, nu poate comenta aspectele juridice legate de anchetă.
"Noi, KMGI, până ieri nu am fost parte la acest caz, de aceea nu putem comenta aspectele juridice. Vrem să le analizăm și să luăm măsuri. Normal, trebuie să analizăm acțiunile DIICOT și să acționăm corespunzător pentru a ne apăra drepturile. Juriștii noștri vor analiza situația și vom întreprinde anumite acțiuni", a spus Zhangulov.
CITEȘTE ȘI Înmatriculările de mașini noi au crescut cu aproape 20% în aprilie, Dacia rămâne cea mai vândută marcă Întrebat de jurnaliști dacă ancheta DIICOT ar putea viza chiar memorandumul de înțelegere din 2013, vicepreședintele KMG International a declarat că este posibil. "În perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Însă era cu statul român, s-au schimbat câțiva miniștri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înțelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenția de a plăti 200 milioane dolari, cu condiția de a constitui fondul de investiții. Schimbările de miniștri nu au ajutat", a declarat Azamat Zhangulov.
Tot marți, într-o altă conferință de presă, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat, întrebat despre situația de la Rompetrol, că acesta nu e un caz singular, menționând totodată că "vom mai vedea situații similare și nu neapărat în energie".
"Nu m-aș pronunța acum asupra istoriei acestui aranjament complicat care privește privatizarea Rompetrol, mai ales în contextul în care avem, în momentul ăsta, pe masă, o investigație de amploare a DIICOT. Ministerul Energiei a făcut ce trebuia să facă, am constituit comisiile respective, am demarat discuțiile și procedurile pentru punerea în operă a înțelegerilor și pentru ca statul român să își protejeze interesele. Că ele nu au fost făcute înainte, aveți pe cine să întrebați", a spus Grigorescu.
Ministerul Energiei, pe lângă că deține 44,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, din care KMG International ar trebui să răscumpere 26,7% contra sumei de 200 milioane dolari, este și "moștenitorul legal" al memorandumului de înțelegere semnat în 2013. Memorandumul a fost semnat la acea dată, de partea română, de către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), prin șeful instituției, Gabriel Dumitrașcu. Între timp, în urma mai multor modificări legislative, OPSPI a fost divizat, iar atribuțiile sale în ceea ce privește companiile din energie au fost preluate de către Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie din cadrul ministerului.
CITEȘTE ȘI OMV Petrom anticipează un preț mediu al țițeiului Brent de 40 $/baril în 2016. Reducerea investițiilor va duce la scăderea producției cu 4% După semnarea memorandumului, tranzacția prevăzută de acesta a fost aprobată printr-o hotărâre de Guvern din 2014, semnată de premierul Ponta și contrasemnată de secretarul de stat din Ministerul Economiei, Virgil Daniel Popescu, în numele ministrului, precum și de ministrul delegat pentru Energie Constantin Niță, vicepremierul și ministrul Finanțelor Publice Daniel Chițoiu și ministrul delegat pentru Buget Liviu Voinea. Asta după ce Curtea Constituțională a respins tentativa Guvernului Ponta de a aproba memorandumul de înțelegere cu KMG International printr-o lege votată de Parlament.
În anul următor, 2015, printr-o altă HG, a fost aprobată Strategia de privatizare a unei cote din participația deținută de statul român la Rompetrol Rafinare. Actul normativ a fost semnat tot de premierul Victor Ponta și contrasemnată de ministrul Energiei Andrei Gerea și de ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici.
Ministerul Energiei și-a bugetat pentru anul acesta încasări de peste 800 milioane lei din vânzarea unui pachet de 26,7% din capitalul Rompetrol Rafinare.
CITEȘTE ȘI Producția internă de lapte a crescut cu 2,2% în martie, iar importurile cu 62% Totul a început în octombrie 2003, când Guvernul a emis o ordonanță privind transformarea în obligațiuni cu o maturitate de șapte ani a restanțelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi și penalități.
Scadența răscumpărării obligațiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumparat obligațiuni în valoare de doar 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligatiuni a fost de peste 250 milioane dolari, din care 24 milioane dolari reprezentau dobânda aferentă perioadei septembrie 2009 - septembrie 2010.
La sfârșitul lunii septembrie 2010, compania kazahă KazMunayGas a convertit în acțiuni 20,6 milioane de obligațiuni nerăscumpărate, iar prin această operațiune statul a reintrat în acționariatul Rompetrol Rafinare, prin MFP, primind un pachet de 44,69% din capital.
Operațiunea kazahilor de convertire în acțiuni a obligațiunilor emise în 2003 a fost contestată în justiție de către statul român, însă fără succes. Memorandumul de înțelegere din 2013 a fost încheiat tocmai pentru soluționarea pe cale amiabilă a acestui litigiu, iar în baza memorandumului, statul a renunțat la toate acțiunile în justiție demarate împotriva Rompetrol.
