Guvernul va putea transfera primăriilor centralele producătoare de energie termică care alimentează sistemele centralizate de încălzire precum RADET și care ar urma să fie preluate de Ministerul Energiei de la companiile energetice cu probleme financiare în schimbul ștergerii datoriilor bugetare ale acestora, a decis Senatul.
Detalii despre situația din sistemul energetic în ansamblu și perspectivele vor fi anunțate la Profit Energy.forum, un eveniment care va fi organizat pe 14 octombrie, cu transmisiune în direct pe Profit TV, și la care vor fi prezenți oficiali cu putere de decizie din administrație și cei mai importanți jucători din domeniu
Ordonanța a legiferat o procedură prin care companiile energetice considerate vitale și care au datorii bugetare pot să dea în plată Ministerului Energiei active funcționale de producție în schimbul stingerii creanțelor fiscale pe care ANAF le are asupra lor, scopul fiind menținerea în producție a centralelor de producție de energie electrică respective, esențiale pentru siguranța funcționării sistemului energetic național. Aceste active ar urma să fie ulterior concesionate sau date în administrare de către Ministerul Energiei altor companii de profil, care au capacitatea financiară și tehnică de a le opera.
Acum, plenul Senatului a modificat OUG prin legea de adoptare a acesteia. Una dintre modificări constă în faptul că centralele care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire vor putea fi transferate de către Guvern autorităților locale în loc să fie concesionate sau date în administrare altor companii energetice.
"Prin excepție (...), bunurile mobile și imobile aferente activelor funcționale energetice care concură la asigurarea furnizării energiei termice în sistem centralizat transferate în domeniul public al statului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență pot trece din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ teritoriale, la solicitarea expresă justificată a acestora, în vederea satisfacerii unor obiective de interes local", stipulează articolul introdus de senatori în draftul legii de aprobare a OUG. Acesta va merge acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională.
În aceste condiții, dacă activele ELCEN vor fi preluate de Ministerul Energiei în contul datoriilor bugetare ale companiei, acestea vor putea fi transferate ulterior Primăriei Capitalei ca parte a soluției de salvare a sistemului centralizat de încălzire din București, ale cărei proceduri sunt blocate de ceva timp.
O altă modificare introdusă de senatori a fost aceea potrivit căreia vor putea fi date în plată pentru ștergerea datoriilor ANAF, iar ulterior concesionate, nu doar centralele de producție de energie ale companiilor de profil cu probleme financiare, ci și, acolo unde este cazul, activele miniere ce asigură cărbunele necesar funcționării acestora. Această nouă prevedere este destinată menținerii activității miniere de extracție la companii energetice precum Complexul Energetic Hunedoara, CET Govora sau chiar Complexul Energetic Oltenia.
"Prin acest set de amendamente se propune ca de prevederile prezentei OUG să beneficieze și sectorul minier direct implicat în producția de energie electrică și termică în cogenerare, parte a Sistemului Electroenergetic Național și implicit un sector de importanță strategică în garantarea securității energetice a României", se arată în raportul Comisiei pentru Energie de la Senat, unde au fost introduse amendamentele.
În iulie, imediat după adoptarea Ordonanței de ștergere a datoriilor de către Guvern, consilierul pe probleme de energie al premierului Dăncilă, Florin Ciocănelea, a declarat că măsura a fost luată cu acordul Comisiei Europene și privește în principal Complexul Energetic Hunedoara și Electrocentrale București.
Profit.ro a scris încă din ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
