Tariful la energie termică fără TVA plătit de consumatorii casnici din București poate fi majorat cu 5,7% anul acesta, de la 30,72 euro/gigacalorie la 32,47 euro/gigacalorie, ajungând la 35,80 euro/Gcal în 2018, 40,22 euro/Gcal în 2020, 46,05 euro/Gcal în 2022 și 50,72 euro/Gcal în 2024.
Estimările au fost incluse în Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București.
Conform acestor calcule, prețul fără TVA plătit de populație ar putea ajunge la peste 96 euro/Gcal în 2042, ultimul an luat în calcul la proiecția efectuată în cadrul documentului citat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Strategia menționează și obiectivul fixat de administratorul judiciar al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București, firma Rominsolv a avocatului Gheorghe Piperea, ca RADET, aflată în insolvență, să atingă pragul de rentabilitate în luna octombrie a acestui an. RADET este controlată integral de Primăria Capitalei.
"Situația dezastruoasă în care se află RADET a fost cauzată de neplata subvențiilor promise de Guvern și Primăria Capitalei către RADET (circa 1 miliard lei), plata cu întârziere a subvențiilor, ceea ce a dus la acumularea de penalități, înghețarea tarifului, deși se impunea o creștere, rețeaua învechită și lipsa investițiilor. (...) Măsurile pe termen scurt propuse de administratorul judiciar vor determina scăderea cheltuielilor fixe și variabile ale Regiei și, dacă reducerea nu este suficientă, va fi contrabalansată printr-o creștere a veniturilor obținute din ajustarea tarifului", se spune în Strategie.
În baza legislației în vigoare, în document se pornește de la premisa că, pentru a fi suportabilă de către populație, factura la energie termică nu trebuie să depășească nivelul de 8,5% din venitul minim lunar disponibil pe gospodărie. Nivelul actual și evoluția în timp a acestui indicator au fost estimate în Strategie pe baza datelor Institutului Național de Statistică și a proiecțiilor PIB ale Comisiei Națională de Prognoză. Pentru calcularea venitului total minim net lunar s-au dedus din venitul total minim brut lunar sumele plătite pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe.
În 2015, venitul minim net lunar disponibil pe gospodărie în regiunea București Ilfov a fost calculat la aproape 430 euro/lună. Pe baza estimărilor privind evoluția acestui venit minim în următorii ani s-a estimat și evoluția nivelului suportabil al tarifului la căldură, de la 56,19 euro/Gcal în 2015 la peste 96 euro în 2042.
"Comparativ cu tariful plătit în prezent de populație pentru energia termică (30,72 euro/Gcal exclusiv TVA), tariful suportabil calculat conform metodologiei descrise mai sus, este mai mare. Prin urmare, s-ar putea spune că tariful plătit de populație ar trebui să crească la nivelul tarifului suportabil menționat. Tariful la căldura furnizată populației se propune să ajungă la valoarea tarifului suportabil gradual, astfel încât modificarea de tarif să nu conducă la situații care ar putea influența confortul termic al consumatorilor. Astfel, pentru analiza de față s-a considerat ca tariful plătit de populație va ajunge la nivelul tarifului suportabil gradual până în anul 2031, după care va fi menținut la nivelul tarifului suportabil. Acoperirea tarifului real al căldurii la nivelul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul București se va realiza în continuare din subvenții de la bugetul local", se afirmă în Strategie.
Indirect, documentul sugerează și descurajarea deconectărilor și debranșărilor de la sistemul centralizat de încălzire și a instalărilor de centrale termice individuale. Astfel, în Strategie se propune "Declararea zonei propuse pentru a fi alimentată în sistem centralizat ca zonă unitară de încălzire (adică un singur sistem de încălzire)". Reamintim că, potrivit unui proiect de lege aflat în continuare pe circuitul Camerei Deputaților, debranșările de la sistemele de încălzire centralizată (SACET), în scopul instalării de centrale termice de apartament sau de bloc, ar putea fi interzise complet la nivel național.
În Strategie se mai propune "Asigurarea de consultanță tuturor celor interesați, în vederea accesării tuturor informațiilor disponibile și a fondurilor financiare acordate pentru implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice pe întregul sistem centralizat de alimentare cu energie termică (producători, transportatori, distribuitori, consumatori). Această măsură, alături de implementarea la nivel local a unor mecanisme de protecție socială și reconversie profesională pentru persoanele defavorizate, poate conduce la stoparea fenomenului de debranșare a consumatorilor de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică".
Alte măsuri propuse sunt "inițierea unor acțiuni de popularizare a avantajelor aduse de alimentarea centralizată cu căldură în vederea extinderii portofoliului de clienți", precum și "definirea unui set concret de măsuri care să conducă la atragerea capitalului privat pentru finanțarea investițiilor menite să contribuie la creșterea eficienței energetice globale a sistemului de termoficare".
