Exportul de gaz rusesc către Europa prin Turk Stream s-a redus cu o treime începând cu luna noiembrie, de la un volum de aproximativ 330 GWh/zi la unul de 230 GWh/zi, în urma scăderii cererii României și a Ungariei, cauzată de vremea neobișnuit de caldă și de gradul ridicat de umplere a depozitelor. Exportul gazului rusesc prin cealaltă rută funcțională către Europa, cea ucraineană, a rămas la același nivel ca în octombrie, de 450 GWh/zi, relevă date analizate de Profit.ro.
Începând cu 1 noiembrie, intrările de gaze rusești prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, prin care sunt importate gaze rusești provenind din Turk Stream s-au redus considerabil, de la un nivel de 70 GWh/zi la 33 GWh/zi. Pentru ziua de joi, Transgaz a estimat un nivel al importurilor prin acest punct de aproximativ 28,5 GWh, alți 10,5 GWh fiind importați din Ungaria.
Similar, începând cu luna noiembrie, importurile Ungariei din Serbia, pe unde intră gazul rusesc, s-au diminuat de la o medie de 170 GWh/zi la 102 GWh/zi.
Evoluția intrărilor de gaz rusesc în Europa prin Turk Stream (sursa: ENTSOG)
Reducerile importurilor efectuate de Ungaria și România explică micșorarea cu 100 GWh/zi a fluxului de gaz care intră în Bulgaria și, implicit, în Europa, din Turk Stream, prin punctul de interconectare de la Strandzha, de la 330 GWh/zi la 230 GWh/zi. Renominalizările pentru ziua de joi sugerează o creștere doar marginală a acestora, la 235 GWh/zi.
În prezent, România are o producție curentă de aproximativ 265 GWh/zi și un consum de circa 220 GWh. Diferența, plus importurile este înmagazinată.
Așa se face că în depozitele operate de Depogaz și Depomureș este depozitată o cantitate record de gaze, de aproximativ 31,8 TWh, reprezentând peste 97% din capacitatea totală.
Evoluția importurilor de gaze ale României prin Negru Vodă (sursa: ENTSOG)
În depozitele din Ungaria, care deservesc și alte state din regiune, nivelul înmagazinărilor era pe 1 noiembrie, de 58 TWh, reprezentând 85,7% din capacitatea totală.
În cazul României, gradul ridicat al înmagazinărilor explică scăderea cererii, dat fiind faptul că gazul importat poate acoperi fie consumul curent, în scădere cu aproape treime sau 120 GWh față de cel din perioada similară a anului trecut, fie depozitat.
În cazul Ungariei, care are un contract pe termen lung cu Gazprom, scăderea importurilor ar putea fi rezultatul prăbușirii prețurilor spot pe piața europeană. Astfel, Ungaria ar putea prefera să achiziționeze gaze de pe piața spot, mai ieftine decât cele pe care le-ar putea importa la prețul din contractul semnat cu Gazprom. Dacă prețul spot va crește situația s-ar putea inversa.
Evoluția importurilor maghiare de gaz rusesc provenit din Turk Stream (sursa: ENTSOG)
Și prețurile reduse ar putea justifica scăderea importurilor de gaze rusești, trader-ii considerând că la acest nivel nu este profitabil să mai intermedieze vânzarea către companiile europene.
Situația este oarecum similară pe întregul continent, unde depozitele sunt pline în proporție de 95%, vremea este la fel de prietenoasă, iar fluxurile de gaz natural lichefiat, dar și de gaz rusesc, chiar dacă în cantități mai reduse, continuă să sosească.
Așa se face că pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul gazelor pentru ziua următoare coborâse miercuri de 31,8 euro/MWh.
