Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de aprobare a unui studiu comandat de instituție, prezentat în premieră de Profit.ro în urmă cu 3 luni, studiu care recomandă ca, în cele mai multe zone compacte de blocuri "comuniste" din Capitală, debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire operat de RADET și instalarea de centrale termice individuale să fie interzise, prin declararea lor ca fiind zone unitare de încălzire.
Lista străzilor pentru care se propune interzicerea debranșării de la RADET poate fi consultată integral aici.
"(...) pentru dimensionarea adecvată a indicatorilor economici ai investițiilor pentru modernizarea SACET, în vederea realizării proiecțiilor privind necesarul de energie termică și a menținerii numărului de utilizatori ai SACET, instituirea zonelor unitare de încălzire prezintă o importanță deosebită", se arată în raportul de specialitate al proiectului de hotărâre.
Studiul, întocmit de firma de consultanță în energie ATH Energ SRL, recomandă stabilirea de astfel de zone unitare de încălzire, cu toate că numărul de debranșări de la RADET din București este, cel puțin deocamdată, mult mai mic decât în alte orașe din România. Unul dintre argumente este că așa-numitele centrale de apartament sunt pe val, ca urmare a concurenței intense de pe această piață, dar și a neliberalizării totale a prețurilor la gaze pentru clienții casnici.
Astfel, autorii enumeră, printre amenințările la adresa sistemului centralizat de încălzire (SACET) din București, "extinderea agresivă a centralelor de apartament, ca urmare a unor oferte avantajoase ale furnizorilor (pachete de servicii compuse din centrala de apartament, serviciul de furnizare a gazului, servicii de mentenanță și revizii a centralei și instalațiilor de utilizare a gazului), concomitent cu menținerea unui preț reglementat la gazul natural pentru consumatorii casnici".
"Dacă în zona analizată există potențial de dezvoltare imobiliară, se va urmări posibilitatea de includere a acesteia în zona unitară a SACET. Este cunoscut faptul că majoritatea condominiilor construite în ultimii 10-15 ani au fost prevăzute din proiectare cu centrale proprii de bloc chiar și în zonele în care se află rețele SACET", se mai menționează în studiul citat.
La delimitarea zonelor unitare de încălzire, autorii studiului au ținut cont de trei criterii pentru fiecare punct termic, respectiv densitatea de consum (cantitatea anuală de gigacalorii pe metrul de traseu de rețea), pierderile din rețele și valoarea estimată medie a investițiilor în reabilitare necesare, calculată în lei pe metrul de traseu de rețea. Documentul menționează că între consumul anual de energie termică și lungimea rețelei există o relație de dependență care condiționează eficiența economică a racordării la SACET, definind practic limita până la care un SACET se poate extinde în zonele cu densitate de consum redusă, respectiv în zone cu case.
CITEȘTE ȘI Iohannis suspendă ședința CSAT și cere Guvernului un nou proiect de rectificare bugetară: Nu s-a putut obține consens pentru emiterea avizului"Definirea unei zone unitare de încălzire presupune atât obligativitatea din partea consumatorilor arondați ei de a utiliza un singur tip de încălzire, dar și din partea furnizorului de energie termică de a asigura un serviciu de calitate și de a branșa la SACET consumatorii din zona unitară care nu sunt încă branșați sau cei noi care apar în această zonă, în urma unor proiecte de dezvoltare imobiliară. Asigurarea unui serviciu de calitate presupune în primul rând un nivel redus al pierderilor tehnologice, asigurarea parametrilor calitativi și cantitativi solicitați de consumatori, asigurarea mentenanței și investițiilor de reabilitare necesare", se precizează în studiu.
În iulie, Parlamentul a adoptat o lege prin care debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare nu mai sunt permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate. Legea prevede totodată ca TVA pe energia termică destinată populației să fie redusă de la nivelul actual de 19% la doar 5%, cu aplicare de anul viitor.
Actul normativ nu a intrat în vigoare, președintele Klaus Iohannis solicitând la începutul lunii trecute reexaminarea sa. Printre obiecțiile șefului statului se numără aceea potrivit căreia interdicția debranșării în anumite zone poate prejudicia atât beneficiarii, cât și companiile ce activează în domeniul soluțiilor de energie termică alternative celor centralizate.