Piața spot de energie din România a înregistrat anul trecut un număr record de 32 de ore cu prețuri negative la energie electrică, în care producătorii practic au plătit furnizorii să le preia energia. Cifra din România este însă una redusă, la nivelul UE fiind înregistrate nu mai puțin de 6.470 ore cu prețuri negative, în creștere de peste 10 ori a numărului de ore cu astfel de prețuri din 2022, relevă date analizate de Profit.ro.
De alfel și joi, 28 martie, prețul energiei pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM a fost aproape de teritoriul negativ, în 3 intervale orare, între 11 și 14, costând aproape zero lei (0,1 leu/MWh).
Prețurile negative sunt, în principal, dar nu numai, rezultatul integrării unui procent din ce în mai ridicat de surse de producție de energie regenerabilă în sistemele naționale.
La prima vedere, acestea par a fi favorabile consumatorilor finali și furnizorilor acestora, însă în realitate, ele sunt un semn al volatilității pieței, caracterizate de perioade cu “supraproducție” (când vremea e prietenoasă: soare și vânt din belșug) și perioade de “penurie” de energie (când sunt puse în funcțiune sursele mai scumpe de producție energie și se apelează la importuri).
Comparativ cu precedentul record, de 1923 ore, din 2020, cifra de anul trecut de la nivelul întregii Uniuni Europene, este de 3 ori mai ridicată, reiese dintr-un raport al Asociației Reglementatorilor din Europa (ACER).
În 27 din cele 50 de piețe spot din Europa (unele state, în special cele nordice, au mai multe astfel de piețe) s-a înregistrat un număr record de ore cu prețuri negative în 2023..
În special piețele nordice au avut peste 380 de ore cu astfel de prețuri anul trecut.
Singura regiune care a înregistrat o reducere dramatică, la zero ore cu prețuri negative, a fost Europa de sud (Portugalia, Spania, Italia și Grecia), după ce în 2022 avusese 374 de ore cu astfel de prețuri.
Pentru a evita o creștere a numărului de ore cu prețuri negative, care nu numai că duce la o creștere a volatilității pieței, ci descurajează și investițiile în domeniu, este necesară o integrare mai amplă a piețelor din UE și o flexibilitate mai mare, mai ales a consumului.
În prezent, dezvoltarea “răspunsului cererii” (adaptarea consumului la ofertă, potrivit semnalului prețurilor) este îngreunată de barierele legislative impuse de diferitele state europene.
