Asta într-o zi aproape fără soare, cu totul defavorabilă producătorilor de energie fotovoltaică, atât parcuri mari comerciale, cât și prosumatori.
De exemplu, la ora 17:21, centralele solare nu doar că nu produceau, ci consumau energie din rețea, la puterea însumată de -6 MW.
În același moment, instalațiile de stocare injectau curent în sistemul energetic național la puterea de 332 MW, reprezentând atunci 4,09% din totalul producției României.
332 MW înseamnă peste două treimi din totalul puterii instalate în baterii din România, de circa 494 MW. Capacitatea totală a parcului românesc de stocare este de aproape 913 MWh.
În rest, cam întreaga zi, grosul producției, respectiv peste jumătate, a fost asigurat de centralele pe gaze și de unitățile hidro, secondate de centrala nucleară de la Cernavodă.
După cum a relatat Profit.ro, industria încă incipientă, dar aflată în plină dezvoltare, a stocării de energie electrică în baterii din România se pregătește să dea un examen tehnic critic în fața operatorului de transport și sistem Transelectrica.
Compania îi va testa capacitatea de a furniza un serviciu-cheie pentru siguranța funcționării sistemului energetic național și evitarea întreruperilor în alimentare, inclusiv a mult-temutelor blackout-uri.
Cele mai recente date agregate disponibile arată că, la nivelul lunii decembrie 2025, România dispunea de sisteme de stocare aflate în operare cu putere instalată însumată de peste 494 MW și capacitate totală de aproape 914 MWh.
Asta la un parc de producție cu putere instalată totală de circa 19.400 MW.
Transelectrica a elaborat un draft de procedură operațională privind verificarea cerințelor și performanțelor tehnice de calificare pentru asigurarea rezervei de stabilizare a frecvenței (RSF) pentru UFR/GFR (unități/grupuri de furnizare a rezervei) formate din instalații de stocare.
Operatorul sistemului energetic național va derula consultări cu jucătorii din piață până către finalul lunii ianuarie 2026, pentru eventuale ajustări, după care procedura va intra în vigoare și vor începe testele. Legislația în vigoare obligă la parcurgerea unor teste de verificare a performanțelor tehnice, în vederea calificării ca furnizor de servicii de sistem.
Sistemul energetic național trebuie menținut la o frecvență de 50 hz pentru a rămâne în echilibru. Atunci când survin creșteri bruște ale consumului sau scăderi abrupte de producție, frecvența este perturbată, cu risc de avarii și întreruperi. Al doilea caz devine statistic mai frecvent pe măsură ce crește ponderea energiei regenerabile, dependentă de condițiile meteorologice, în totalul portofoliului de producție
Rezerva de stabilizare a frecvenței (RSF) este primul serviciu de sistem care este activat în astfel de situații, pentru echilibrare și revenire la valoarea nominală a frecvenței, prin injecție de energie în rețea. Este, totodată, cel mai rapid, fiind necesară activarea sa în mai puțin de 30 de secunde și menținerea sa activă timp de cel puțin 30 de minute.
Draftul procedurii operaționale a Transelectrica poate fi citit integral aici.
″Rezerva pentru stabilizarea frecvenței este un instrument indispensabil pentru menținerea stabilității sistemului energetic. Răspunzând rapid la dezechilibrele dintre cererea și oferta de energie electrică, RSF ajută la restabilirea frecvenței rețelei la valoarea sa nominală, prevenind întreruperile și asigurând o alimentare stabilă și fiabilă cu energie electrică.
Pe măsură ce peisajul energetic continuă să evolueze, cu o integrare sporită a surselor regenerabile, importanța rezervei pentru stabilizarea frecvenței va crește, facilitând un sistem energetic mai sustenabil și mai durabil″, se arată într-o prezentare a agregatorului energetic Nano Energies.
În prezent, cel mai important furnizor RSF este Hidroelectrica.
Sursă: Transelectrica
Pe de altă parte, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan, declara în noiembrie 2024 că aproape toți investitorii care vor să facă stocare de energie în România se interesează la Transelectrica câți bani pot câștiga pe piața de echilibrare și pe piața serviciilor tehnologice de sistem, din care face parte și RSF.
″Mulți dintre cei care vor să investească în stocare și-au fixat ca țintă să-și recupereze investiția doar din piața de echilibrare Este o abordare eronată. Noi, ca operatori de transport și sistem, ne dorim să nu mai intervenim, să nu mai acționăm prin intermediul pieței de echilibrare. Să ajungem ca toate reglajele de sistem să facă la nivelul entităților din piață – producători, consumatori, agregatori sau deținători de instalații de stocare – iar intervenția noastră în piața de echilibrare să fie cât mai mică cu putință, doar în situații de incidente, avarii, declanșări etc. Sperăm să avem și consumatori din ce în ce mai mari. Ne dorim ca piața de echilibrare, odată cu venirea instalațiilor de stocare, să-și diminueze foarte mult impactul și ponderea. Nu că ar fi mare în prezent, dar într-adevăr, sunt intervale orare în care capacitățile pe care le activăm în piața de echilibrare sunt mari″, a spus atunci Ivan.
Șeful DEN a opinat că un deținător de instalație de stocare trebuie să fie creativ și să acționeze pe toate piețele și cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție, atât pe piețele centralizate, cât și pe cele de contracte bilaterale directe.
″Deci vă rog, cei care doriți să investiți în instalații de stocare, nu așteptați să pice para în gura lui Nătăfleață prin participarea la piața de echilibrare. Este înșelătoare piața de echilibrare, pentru că sunt multe momente, ore în șir, în care nu activăm nimic, pentru că sistemul este echilibrat. Comenzile de servicii de sistem, pe de altă parte, vor crește, pe măsură ce crește capacitatea de producție de energie regenerabilă, dar ați văzut că acolo, pentru că e concurență și ne dorim să fie concurență, veniturile nu pot fi prea mari.
Vă rog să luați în considerare ca cel mult 10%-15% din veniturile dumneavoastră să vină din piețele de echilibrare și de servicii de sistem. Restul trebuie să vină din alte activități comerciale pe care le realizați. Nu tratați piața de echilibrare ca pe un contract cu statul. Toți așteaptă ca, având un contract cu statul, să câștige bani. Ei bine, nu e așa și nu ne dorim să fie așa. Nu asta trebuie să fie piața de echilibrare. Ea trebuie să fie o piață de intervenție, iar activările noastre trebuie să fie din ce în ce mai puține ca număr și cantități″, a conchis Virgiliu Ivan.
În prezent, cele mai mari instalații de stocare de energie de sine-stătătoare active din România sunt cele deținute și operate de Nova Power&Gas la Florești (putere de 201 MW, capacitate de 402 MWh), Șotânga (60 MW, 61 MWh), Doicești (30 MW, 60 MWh) și Câmpia Turzii (30 MW, 60 MWh).
