Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a depus plângere penală, acuzând că a fost victima unei manipulări video deepfake în care era prezentat ca promovând pe rețelele de socializare o falsă schemă de investiții Enel.
În urmă cu aproape exact un an, Profit.ro a semnalat o tentativă similară de fraudă, în care era utilizată imaginea președintelui Klaus Iohannis și un fals site corporativ OMV Petrom. De atunci, mai multe companii energetice au făcut obiectul unor încercări asemănătoare, cum ar fi Romgaz, Transgaz sau Hidroelectrica.
Burduja a transmis acum că a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva utilizării tehnologiei deepfake pentru înșelarea cetățenilor în achiziționarea de servicii false de investiții în domeniul energiei, menționând că aceste fapte reprezintă infracțiuni grave, nu doar împotriva individului, ci și împotriva securității naționale a României.
VEZI AICI ȘI Un sucevean s-a trezit fără niciun ban și cu un credit la bancă de 37.800 lei după ce a sunat la un număr de pe Facebook. Cum se pune în practică o fraudă cu investiții
″În data de 19 ianuarie 2024, pe pagină falsă de Facebook denumită „HTPPY”, a fost postat un videoclip deepfake în care am fost reprezentat promovând fals o schemă de investiții inexistente a companiei ENEL. Videoclipul a folosit în mod fraudulos imaginea mea și vocea mea pentru a convinge publicul să investească într-o platformă fictivă. Această acțiune nu doar că a înșelat publicul, dar a și denigrat reputația mea și a instituției Ministerului Energiei″, a declarat Burduja.
Conform oficialului, tehnologia deepfake, care utilizează inteligența artificială pentru a crea conținut fals, devine o amenințare tot mai mare la adresa democrației noastre constituționale prin răspândirea dezinformării.
El a amintit că a fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării și, din această postură, a contribuit la adoptarea Legii securității cibernetice, care a recunoscut oficial această amenințare (conform literei p a articolului 3 din Legea nr. 51/1991).
″Fac un apel ferm către toți cetățenii să rămână vigilenți și să evite capcanele deepfake, precum și site-urile fictive care solicită transferuri financiare. Este crucial să conștientizăm că, în domeniul energetic, atunci când se anunță vânzarea de acțiuni sau emiterea de obligațiuni, acestea se fac întotdeauna prin canale oficiale și sigure, cum ar fi Bursa de Valori sau alte instituții financiare recunoscute.
Vreau să subliniez că nicio companie serioasă nu va solicita plăți prin canale electronice nesigure sau prin linkuri plasate în comentariile postărilor de pe rețelele sociale. Aceste metode sunt adesea folosite de infractori pentru a înșela și a obține ilegal fonduri de la persoane neinformate. Prin urmare, este esențial ca toți cetățenii să verifice întotdeauna autenticitatea și legitimitatea oricărei solicitări de investiții sau de transferuri financiare.
În această eră digitală, informația corectă și verificată este cel mai puternic instrument pe care îl avem pentru a combate înșelăciunile și pentru a ne proteja finanțele personale. Vă încurajez să folosiți doar canalele oficiale de comunicare ale companiilor și să evitați să răspundeți la solicitările de plăți prin metode nesigure sau neconvenționale. De asemenea, îndemn pe toată lumea să urmărească campaniile de conștientizare organizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și celelalte instituții cu atribuții în domeniul securității cibernetice″, a punctat Burduja.
Ministerul Energiei spune că, în colaborare cu companiile de stat din sectorul energetic și toate celelalte instituții implicate, monitorizează orice campanie de dezinformare online care vizează înșelarea cetățenilor și care pune în pericol securitatea energetică a României.
″Vom sesiza prompt organele de urmărire penală, care acum dispun de cadrul legal necesar pentru a identifica rapid astfel de infracțiuni″, afirmă instituția.
