Fondul Proprietatea va avea un nou reprezentant în Consiliul de Supraveghere al "perlei" portofoliului său investițional, compania energetică de stat Hidroelectrica, după 7 ani în care această poziție a fost ocupată de către Oana Truță (38 de ani), până de curând vicepreședinte al administratorului FP, sucursala locală a Franklin Templeton Investment Management. Truță a părăsit luna trecută compania de asset management înființată de "gurul piețelor emergente" Mark Mobius, la care lucra din 2010.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
FP deține aproape 20% din acțiunile celui mai mare producător de energie din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, participație evaluată la peste 878 milioane dolari pe care Fondul Proprietatea intenționează să o vândă. Deținerea la producătorul de energie hidro are o pondere de aproape 36% în activul net al Fondului Proprietatea și a adus Fondului atât dividende masive, după finalizarea cu succes a procedurii de insolvență a societății, cât și conflicte cu statul.
În noiembrie 2018, Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments și manager al FP, declara că Fondul a discutat cu mai mulți investitori interesați să preia participația sa de 20% din Hidroelectrica și a fixat pentru finalul lunii respective deadline-ul de depunere de oferte neangajante din partea potențialilor cumpărători, deadline prelungit însă ulterior. Fondul Proprietatea nu a mai transmis de atunci nicio informație pe acest subiect.
Potrivit unor surse din piață, printre pretendenții la deținerea FP la Hidroelectrica s-ar număra compania austriacă Verbund și cea finlandeză Fortum, ambele active în sectorul energiei hidro.
Pe de altă parte, au circulat zvonuri cu privire la discuții la nivelul autorităților despre posibilitatea ca statul să răscumpere de la FP participația de 20% din acțiunile Hidroelectrica, pentru a deține controlul integral asupra companiei. Asta și în condițiile în care Guvernul ia în considerare includerea Hidroelectrica în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții pe care vrea să îl înființeze.
Directoratul Hidroelectrica a convocat pentru 18 ianuarie AGA societății, pentru numirea unor membri provizorii pe 4 luni în Consiliul de Supraveghere al companiei, în condițiile în care mandatele celor actuali expiră pe 21 ianuarie. Ulterior, la cererea Ministerului Energiei, a fost convocată o nouă AGA, pe 5 februarie, la care membrii CS ar urma să fie aleși prin vot cumulativ, iar administratorii provizorii neconfirmați prin vot să fie revocați. Potrivit legislației în vigoare și actului constitutiv al Hidroelectrica, membrii actuali ai Consiliului de Supraveghere candidează din oficiu pentru un nou mandat.
Acționarul minoritar Fondul Proprietatea a cerut alegerea membrilor Consiliului de Supraveghere prin vot cumulativ chiar în cadrul primei AGA convocate, cea din 18 ianuarie, propunerea sa de membru în Consiliu fiind Daniel Naftali (38 de ani).
Acesta este analist de investiții la sucursala românească a Franklin Templeton încă din 2010, precum Oana Truță, avansând ulterior, la fel ca predecesoarea sa la Hidroelectrica, până la poziția de vicepreședinte și reprezentant legal al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala București (de luna trecută).
Daniel Naftali, de profesie economist și cu experiență anterioară de analist de investiții la Raiffeisen Asset Management și Alpha Finance, a mai reprezentat Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton, în Consiliile de Administrație sau Supraveghere ale Portului Constanța și Plafar SA (poziții pe care le deține și în prezent), precum și ale unor companii precum Conpet SA, Complexul Energetic Oltenia, Petrotel Lukoil sau Zirom Giurgiu.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, de anul trecut, publicată din postura de membru al Consiliului de Administrație al Portului Constanța, Naftali deținea în total, în conturi, depozite bancare și fonduri de investiții, 304.000 euro, 48.000 dolari și 285.000 lei.
Declarația nu precizează salariul și bonusurile încasate de la Franklin Templeton. Daniel Naftali mai deținea acțiuni listate la BVB, la Alumil, Biofarm, Impact și Banca Transilvania, precum și puțin sub 50% din părțile sociale ale cabinetului stomatologic Stomed din orașul său natal Târgu Mureș, firmă controlată și condusă de tatăl său, medicul primar și profesorul universitar Gheorghe Naftali.
Relația dintre Fondul Proprietatea, pe de o parte, și Hidroelectrica și acționarul său majoritar, Ministerul Energiei, pe de altă parte, a fost una tensionată în ultimii ani. Fondul, prin reprezentantul său în Consiliul de Supraveghere al companiei, Oana Truță, s-a opus, inclusiv prin acțiuni în justiție (respinse însă de instanță), mai multor acte și inițiative ale companiei de stat, cum ar fi desemnarea în 2017 a unor membri provizorii ai directoratului "fără un proces de selecție transparent și competitiv" sau numirea în Consiliul de Supraveghere a unor persoane cu probleme de compatibilitate, acte despre care FP a considerat că încalcă principiile guvernanței corporative.
În replică, Ministerul Energiei a impus o hotărâre AGA de inițiere a unei acțiuni în răspundere împotriva Oanei Truță, anulată ulterior în instanță, pe motivul că aceasta și-ar fi dat demisia pentru a bloca activitatea Consiliului de Supraveghere și a-l împiedica să numească noi membri provizorii ai directoratului Hidroelectrica.
"În realitate, ca membru al Consiliului de Supraveghere propus de Fondul Proprietatea, doamna Truță a fost preocupată, ca și Fondul Proprietatea de altfel, pentru a elimina și a preîntâmpina actele prejudiciabile pentru societate. Acest lucru s-a realizat prin acțiuni concrete, care au pornit de la deciziile luate în adunarea generală a acționarilor societății, mergând până la demersuri judiciare sau administrative ce au inclus acțiuni în răspunderea membrilor organelor de conducere, anulări ale hotărârilor AGA și ale actelor administrative nelegale, sesizări ale Curții de Justiție Europene sau ale Comisiei Europene. (...) doamna Truță a dovedit de-a lungul timpului că deține capacitățile și experiența necesare pentru conducerea Hidroelectrica, fiind cel mai experimentat membru al Consiliului, și care a contribuit în mod activ la creșterea rezultatelor financiare ale societății", au susținut avocații FP în procesul în care au obținut, în martie anul trecut, anularea hotărârii AGA Hidroelectrica de declanșare a unei acțiuni în răspundere împotriva Oanei Truță.
Profitul brut al Hidroelectrica a crescut cu 66% în primele 9 luni din 2018, la aproape 2 miliarde lei, iar veniturile au avansat la 3,2 miliarde lei, nivel similar cu cel înregistrat pe tot parcursul anului financiar 2017. Compania a acordat anul trecut dividende în valoare totală de peste 1,8 miliarde lei.
Hidroelectrica ar putea fi însă printre producătorii de energie cei mai afectați de recentele modificări legislative radicale operate de Guvern, printre care se numără intenția de plafonare a prețului final al electricității pentru consumatorii casnici și majorarea de la 0,1% la 2% din cifra de afaceri anuală a contribuției financiare către ANRE a operatorilor din sectorul energiei electrice și termice. Aceste modificări ar putea însemna că Hidroelectrica ar putea fi din nou obligată să livreze o parte din energia de producție proprie la preț reglementat aprobat de ANRE, cu efect negativ asupra încasărilor și profitabilității și, deci, asupra resurselor financiare disponibile pentru investiții. Mai mult, potrivit aceluiași act normativ, toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate de anul acesta să cedeze la bugetul de stat, sub formă de dividende sau vărsăminte, un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare și care nu erau angajate prin contracte de achiziție la finalul anului trecut.
"Dacă vor fi adoptate, măsurile propuse vor avea implicații negative semnificative cu efect de domino asupra întregii economii, vor pune în pericol creșterea economică a țării și vor izola România de mediul de afaceri internațional. În plus, multe dintre aceste măsuri vor fi suportate de fapt de consumatorii finali, prin creșterea prețurilor la energie și a costurilor de creditare. Predictibilitatea și transparența procesului legislativ, precum și analizarea atentă a impactului financiar și economic, sunt vitale în cazul unor măsuri cu efecte atât de ample. Stăm practic pe o bombă cu ceas și solicităm Guvernului să o dezamorseze de urgență prin retragerea proiectului de OUG,” spunea Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea pe 19 decembrie 2018, înaine de adoptarea OUG de către Guvern. Ordonanța mai include măsuri de suprataxare a băncilor, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea amplă a necesarului de capital al acestora.
