″Pentru Hidroelectrica, tranziția energetică înseamnă mai mult decât dezvoltarea de noi capacități de producție. Înseamnă să construim infrastructura care ne permite să valorificăm eficient energia regenerabilă și să răspundem flexibil nevoilor Sistemului Electroenergetic Național. Proiectul BESS Porțile de Fier II este un pas strategic în această direcție și confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în tehnologiile care vor defini energia de mâine.
Strategia noastră nu urmărește doar adăugarea de noi capacități de producție, ci construirea unui portofoliu echilibrat, flexibil și rezilient. Capacitățile de stocare ne oferă posibilitatea de a optimiza profilul de producție pe parcursul celor 24 de ore, de a deplasa energia către intervalele cu valoare ridicată și de a răspunde mai bine condițiilor hidrologice și de piață. În acest fel, construim premisele unei profitabilități durabile și ale unei dezvoltări sustenabile a companiei.
O companie energetică modernă trebuie să privească dincolo de producția de energie și să dezvolte întregul lanț de valoare – producție, flexibilitate, stocare și integrare în sistem. Investiția de la Porțile de Fier II este expresia acestei viziuni și reprezintă un pas important în transformarea Hidroelectrica într-un portofoliu energetic flexibil și rezilient″, a spus CEO-ul Hidroelectrica, Iulius-Dan Plaveti.
″Am atribuit contractul pentru realizarea instalației de stocare cu baterii de la CHE. Porțile de Fier II: 64 MW putere instalată, 434,76 MWh capacitate de stocare și o investiție de 296,8 milioane lei, după finalizarea procedurilor specifice achiziției publice, inclusiv a perioadei de contestații.
Le mulțumesc colegilor din Investiții și tuturor echipelor care au lucrat la proiect pentru a-l aduce în stadiul de astăzi. Proiectul a fost demarat de Hidroelectrica în anul 2025 și știu foarte bine câtă muncă este în spatele unei astfel de atribuiri și cât efort am depus împreună în această perioadă pentru a accelera investițiile importante ale companiei.
De asemenea, doresc să mulțumesc în mod deosebit Ministerului Energiei atît pentru buna colaborare, cât și pentru sprijin, sprijin materializatcăruia am reușit să obținem 10 milioane de euro fonduri nerambursabile din fondul de dezvoltare pentru punerea în operă a acestui proiect″, a declarat directorul de investiții al companiei, Bogdan Badea.
Potrivit acestuia, caietul de sarcini prevedea o capacitate minimă de stocare de 256 MWh, iar în urma procedurii de achiziție publică, Hidroelectrica va beneficia de o instalație de 434,76 MWh – cu circa 70% mai mult decât cerința minimă, conform ofertei câștigătoare, a Synergy Construct.
Subcontractanți/terți sunt Kseo Enerji Anonim Sirketi, Professional Land Survey, Zoork, Tripol Sistem Construct, Inemko Insaat Elektrik Telekominikasyon Sanayi Ve Ticaret Limited Sirketi și Rogotehnic.
″Dincolo de cifre, proiectul confirmă eforturile de hibridizare a portofoliului și schimbă felul în care putem valorifica energia produsă de Hidroelectrica. Vom putea stoca energia și o vom putea utiliza atunci când sistemul are mai multă nevoie de ea, optimizând producția pe parcursul celor 24 de ore și adăugând mai multă flexibilitate portofoliului nostru.
În plus, un beneficiu foarte important îl reprezintă impactul pozitiv al investiției asupra exploatării agregatelor de la Porțile de Fier, bateriile urmând a fi utilizate și în echilibarare, micșorând gradul de uzură, respectiv necesitatea de mentenanță pentru hidroutilaje. Este un proiect care arată direcția în care vrem să ducem investițiile Hidroelectrica: mai repede din documentații în șantier și din proiecte în capacități reale.
Avem multe investiții de dus înainte și multă muncă în față. Dar fiecare proiect pe care reușim să îl deblocăm și să îl împingem spre execuție contează″, a mai menționat Badea.
Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută.
Hidroelectrica voia o instalație de stocare de energie cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, pe care să o califice drept furnizor de servicii de echilibrare (FSE) pentru sistemul energetic național (SEN), vizând ″reducerea/compensarea parțială a dezechilibrelor create în SEN de centralele electrice pe surse regenerabile, prin mutarea producției hidro in anumite intervale orare″.
Contractul de lucrări fusese estimat la circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei finanțare nerambursabilă UE prin Fondul de Modernizare.
Acesta include proiectarea, fabricarea, montarea, testarea și punerea în funcțiune a unității de stocare, inclusiv testele pentru racordarea la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală-sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve, realizarea interfeței cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, integrarea instalației de stocare și a Joint Control Active Power CHE Porțile de Fier II în instalațiile de comandă și control existente, precum și realizarea lucrărilor de construcții-montaj.
″Obiectul lucrării este implementarea unor soluții tehnice de ultimă generație în domeniul stocării energiei electrice în baterii de acumulatoare asociate cu producția energiei electrice în turbinele hidraulice și, totodată, a integrării instalației de stocare a energiei electrice în instalațiile existente la CHE Porțile de Fier II″, se menționa în documentația de atribuire.
Hidroelectrica a primit 9 oferte la licitație. Ofertanții au fost:
1. Baran Israel Ltd., parte a Baran Group, cea mai mare companie de inginerie din Israel, înființată în 1979 și listată la Bursa din Tel Aviv în 1992, care a fost interesată și de proiectul Tarnița și concurează și pentru retehnologizarea hidrocentralei Brădișor de pe Lotru.
Isralienii au drept terți susținători și subcontractanți subsidiara din România a companiei ucraineană de inginerie și construcții în inginerie Rodina Energy Group, controlată de Evgheni Variagin, și societatea Engineering Procurement Services LLP din Kazahstan.
2. Electrogrup SA din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, cu terț susținător și subcontractant Întreprinderea de Studii și Cercetări Energetice, deținută de Radu Ene și Constanța Dragu.
3. Waldevar Energy a lui Leon Arhire, cu terț susținător Bit Invest a lui Vasile și Andrei Drăgușin.
4. Synergy Construct al antreprenorilor Savaș Günata și Huseyin Karali, cu terți susținători Kseo Enerji și Inemko Insaat Elektrik Telekominikasyon din Turcia și subcontractanți Tripol Sistem Construct (Adrian Guzu, Silviu Mihalcea), Rogotehnic (Gheorghe Rotariu), Zoork (Flavian Zacretchi, Constantin Harhata) și Professional Land Survey (Cornel Panaete).
5. Consorțiul format din Polytrade Global, deținută de Gabriel, Ancuța și Elena Merlușcă, și filiala din România a companiei sârbești Elnos, firma-mamă din Serbia fiind terț susținător.
6. Consorțiul Ethgroup - Energotech, ambele controlate de Mihai Cojocaru.
7. Consorțiul Simtel Team (Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc, Radu Vilău) - Electroechipament Industrial (Siminica Barbu, Alexandru Voia, Barbu Suteanu, Sorin Sandu, Viorel Hurmuz, Elian Epstain).
8. Consorțiul Visual Fan (Florentin Peticilă) – Electroconstrucția Elecon (Ioan Roșca).
9. Consorțiul Electro-Alfa International (Gheorghe Ciubotaru) - General ME.EL Electric (grupul Veolia) - Electra M&E Romania (Electech Holding BV, Olanda).
Durata contractului scos la concurs, a cărui atribuire era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, este de circa 2 ani. Termenul de depunere a ofertelor, precum și cel de evaluare a acestora, au fost însă prelungite de mai multe ori.
Într-o primă fază, în ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat drept câștigătoare oferta celor de la Electrogrup. Candidatul Synergy Construct, a cărui ofertă fusese respinsă ca neconformă, a făcut contestație în februarie.
Contestația Synergy Construct a fost considerată întemeiată de Hidroelectrica, autoritatea contractantă admițând că a greșit și luând măsuri de remediere, fără să mai aștepte pronunțarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC):


Sursă: SEAP
Analiza ofertelor a continuat, iar în aprilie, după reevaluare, a fost stabilit un nou câștigător al licitației, acesta fiind chiar Synergy Construct.
Această a doua decizie a Hidroelectrica a fost contestată de primul învingător, Electrogrup:


Sursă: SEAP
Contestația Electrogrup a fost respinsă de CNSC în iulie, iar în urmă cu 2 zile - și de Curtea de Apel București, prin hotărâre definitivă.
Potrivit deciziei CNSC, printre criticile aduse de Electrogrup s-a numărat și cea privind ″inexistența, la data depunerii ofertelor, a unei instalații de stocare/echipamente care să aibă specificațiile tehnice asumate de către Synergy Construct SRL″.
″Argumentul decisiv adus în favoarea criticii se bazează pe faptul că oferta trebuie să reflecte o soluție reală, disponibilă și verificabilă la data limită de depunere, iar nu o promisiune sau o proiecție tehnică viitoare. În acest context, o propunere tehnică ale cărei valori declarate nu pot fi susținute prin echipamente existente și identificabile la momentul depunerii nu are valoare juridică de ofertă, ci de intenție speculativă, incompatibilă structural cu mecanismul procedurii de atribuire.
Astfel concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că, chiar admițând viabilitatea tehnică de principiu a soluției propuse, oferta Synergy nu ar putea fi considerată admisibilă întrucât aceasta conține o configurație tehnică care ar defini o tehnologie inexistentă la momentul depunerii ofertei″, scrie în decizia CNSC, care poate fi citită integral aici.
Conform aceleiași surse, însă, Consiliul a arătat că, în cadrul propunerii tehnice, Synergy, prin producătorul CATL, a prezentat o listă detaliată de referințe privind proiecte similare de tip BESS (Battery Energy Storage System), care au avut parametri de putere și capacitate similari sau superiori celor ofertați în cadrul licitației.
″Referințele prezentate de Synergy demonstrează existența unor instalații deja implementate cu caracteristici tehnice comparabile, respectiv capacitate de operare și performanțe echivalente sau superioare celor ofertate. Aceste proiecte anterioare sunt relevante, având în vedere că au fost implementate în condiții similare și respectă aceleași cerințe tehnice și de performanță. Aceste proiecte dovedesc mai exact că tehnologia este disponibilă și funcționează în condiții similare celor stipulate în documentația de atribuire și confirmă totodată fezabilitatea soluției propuse de Synergy. (...)
(...) producătorul tehnologiei, CATL, livrează deja echipamente similare din seria Ener, către alte proiecte, din alte țări, precum Australia, unde capacitatea de peste 4 ore a ciclului de descărcare/încărcare este depășită cu mult, atingând inclusiv 8 ore în proiecte pentru Quinbrook și un alt proiect livrat de CATL în Australia, de 4,8 ore, în cadrul proiectului Synergy Collie Battery Energy″, se mai menționează în documentul citat.
Compania chineză CATL (Contemporary Amperex Technology Co. Limited), înființată în 2011 și listată la Bursa din Hong Kong, este cel mai mare producător și furnizor de sisteme de stocare a energiei din lume, cu o cotă globală de piață în totalul livrărilor din 2025 de peste 30%.
CATL dispune de 15 fabrici de producție, în mai multe țări, inclusiv în Europa, și a terminat anul trecut cu profit net de peste 10 miliarde dolari și venituri totale de 61,2 miliarde dolari, însumat pe ambele segmente principale de activitate – baterii pentru mașini electrice și baterii energetice.
Cel mai mare acționar este fondatorul și CEO-ul Robin Zeng (Zeng Yuqun), cu o participație de peste 26% din capital.
Cei de la CATL au mai participat la licitații de contractare de sisteme de stocare a energiei în baterii din România, la unele clasându-se în urma compatrioților de la Huawei și Sungrow.





















