' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Volumele tranzacționate pentru ziua de joi pe platforma pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au atins un maxim al ultimelor 7 luni, fiind comercializate aproximativ 75 GWh de gaze, echivalente cu peste o treime din producția curentă zilnică, de 233 GWh, conform datelor Profit.ro.
Ultima dată când au fost tranzacționate volume zilnice atât de ridicate a fost la începutul lunii martie, când companiile au reînceput să-și reumple depozitele golite în iarna precedentă. Însă prețul din acel moment era de 2 ori mai scăzut decât cel actual.
Tensiunea de pe piață nu este indicată doar de volumele record, ci și de prețul la care acestea au fost compărate, de 360 lei/MWh, preț record cu excepția anului declanșării conflictului din Ucraina și de 3 ori peste cel reglementat, de 110 lei/MWh, impus de guvern producătorilor pentru protejarea consumatorilor casnici.
Iar prețul gazelor nu afectează doar această piață, pe care facturile se vor majora în special la consumatorii non-casnici, însă probabil și la cei casnici, ca urmare a creșterii costurilor de achiziție ale furnizorilor.
Și piața de electricitate, care deja traversează o criză în România, va suferi.
Rolul gazelor în determinarea prețurilor la electricitate crește iarna, când producția de energie solară scade, astfel încât prețurile la gaze împing și ele în sus prețurile la electricitate.
Deși România este cel mai mare producător de gaze din UE, în zilele mai friguroase, producția internă și extragerile din depozite nu pot acoperi consumul intern, fiind nevoită să apeleze la importuri. Pentru care va concura cu restul statelor europene, care nici măcar nu beneficiază de avantajul producției interne.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Uniunea Europeană se apropie de sezonul rece cu cele mai mici rezerve de gaze din 2009, primul an în care au început să fie colectate date privind nivelurile de stocare.
În prezent, gradul de umplere a depozitelor din UE se situează sub cel din anul declanșării războiului din Ucraina, chiar dacă prețurile sunt inferioare celor din 2022.
Contractele futures olandeze pe TTF, de referință la nivel european, s-au apropiat miercuri de 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, tranzacționându-se la 79 euro/MWh (aproximativ 967 de dolari pentru 1.000 de metri cubi).
Evoluția prețului gazelor din ultima lună pe BRM
În august 2022, în punctul culminant al crizei cauzate de invazia rusă la scară largă a Ucrainei, prețul a ajuns la 3.600 de dolari pentru 1.000 de metri cubi.
După abandonarea gazului rusesc, UE a devenit mult mai dependentă de importurile de gaz natural lichefiat (GNL), piață pe care concurează cu statele asiatice, care oferă în prezent prețuri mai tentante pentru exportatori, în special cei din Statele Unite.
Gradul de umplere a depozitelor din UE este doar de 67%, cu 15% sub media istorică pentru această dată, de 83%.
Germania, Olanda, Letonia și Slovacia se situează chiar și mai jos, undeva la 50% gard de umplere a depozitelor.
Tehnic, Germania și-ar putea atinge obiectivul stabilit de 77% până la 1 noiembrie, dar acest lucru nu va fi suficient dacă iarna este rece, a avertizat asociația operatorilor de stocare subterană de gaze INES.
Din cauza distorsiunilor de pe piața globală, companiile energetice din Europa, inclusiv cele din România, au achiziționat foarte puțin gaze pentru depozitare în ultimele luni, deoarece contractele futures pentru livrarea pe timpul iernii erau mai ieftine decât contractele actuale.
În unele țări, guvernele au decis să intervină. Pentru a reduce riscurile de penurie și de creșteri bruște ale prețurilor în cazul unei ierni reci, guvernul olandez a început să reaprovizioneze rezervele prin intermediul companiei de stat EBN, care ar putea primi împrumuturi de câteva miliarde de euro pentru achiziții și de până la 980 de milioane de euro pentru a compensa posibilele pierderi datorate diferenței de preț.
Prețurile gazelor naturale din Europa abia intră în „zona de stres”, iar depășirea pragului de 100 euro/MWh (aproximativ 1.225 dolari la 1.000 de metri cubi) va avea consecințe mai grave pentru economie, susține David Zhong, analist de date cantitative la Bloomberg.
România are în prezent înmagazinați 25 TWh (reprezentând 74% din capacitatea totală de depozitare), cu 13 puncte procentuale sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când avea depozitați 29,5 TWh (sau 87% din capacitatea totală de depozitare).
Dubalarea prețului gazelor pe piața liberă comparativ cu începutul anului nu are cum să nu se reflecte și în facturile viitoare ale consumatorilor finali.
Dacă până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici, și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură.
Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025.
Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de peste 3 ori mai ridicat decât cel reglementat, ceea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale.
